Românii care lucrează legal în străinătate pot solicita alocaţii mai mari pentru copiii lor

Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES) Theodora Bertzi a precizat că, potrivit Regulamentului european 1408, copiii români care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate pot beneficia de alocaţie de stat mai mare decât cea oferită în România, cu condiţia ca cetăţenii români să lucreze legal în ţara respectivă.

Potrivit documentului european, dacă valoarea alocaţiei în statul în care muncesc unul sau ambii părinţi este mai mare decât în ţara de origine, copilul poate primi alocaţia mai mare.

"Spre exemplu, dacă părintele lucrează în Spania şi copilul locuieşte în România, alocaţia se transmite în România. Altfel spus, dacă alocaţia din Spania este mai mare decât în România, statul respectiv plăteşte un complement diferenţial. Copilul ia alocaţia prevăzută de legislaţia din România şi primeşte diferenţa din Spania", a declarat Theodora Bertzi.

În situaţia în care părinţii lucrează în ţări diferite, iar copilul rămâne în România, aceştia pot alege alocaţia cea mai mare care se acordă în cele trei state.

"Regula de bază este că prestaţia se acordă de către statul în care părintele îşi desfăşoară activitatea. Indiferent de statul membru de reşedinţă al cetăţeanului migrant şi al familiei sale, dreptul e acordat de statul în care îşi desfăşoară activitatea. Dacă copiii se mută cu părinţii într-un alt stat membru, se suspendă plata alocaţiei de stat pentru copii din România, urmând ca ea să fie plătită de statul în care s-au mutat", a explicat secretarul de stat.

Potrivit datelor înregistrate de MMFES, de la 1 ianuarie 2007 au fost suspendate drepturile pentru prestaţii familiale în 1.200 de cazuri, 1.000 dintre acestea fiind alocaţii de stat pentru copii şi 200 indemnizaţii de creştere a copilului.

Prestaţiile familiale din România care intră sub incidenţa Regulamentului 1408 sunt: alocaţia de stat pentru copii, acordată în baza Legii nr. 61/1993, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar, acordată în baza OUG nr. 148/2005 şi indemnizaţiile speciale pentru creşterea copilului cu handicap.

Cele mai multe formulare europene completate de România, în baza cărora se exportă prestaţiile familiale, au fost trimise în Italia (180), Spania (120) şi Germania (aproximativ 40). Cele mai multe solicitări de exportare a alocaţiilor de stat au fost în judeţele Mureş (360), Satu Mare şi Suceava (aproximativ 230 fiecare), Braşov (220) şi Constanţa (170). La polul opus se află judeţele Ialomiţa, Ilfov şi Călăraşi.

De asemenea, au mai fost completate aproximativ 3.500 de formulare europene la solicitarea unui stat membru, iar numărul formularelor iniţiate de instituţiile competente din România şi adresate instituţiilor din alte state membre este de aproximativ 450.

Cele mai multe formulare europene trimise în România de la 1 ianuarie 2007 sunt din Italia (964), Ungaria (796) şi Germania (558).

Secretarul de stat a precizat că Regulamentul 1408 se aplică tuturor statelor membre, dar şi în Norvegia, Liechtenstein, Islanda (adică ţările Zonei Economice Europene) şi în Elveţia.

Beneficiază de prevederile Regulamentului european salariaţii şi lucrătorii independenţi care au reşedinţa într-un stat membru al Uniunii Europene, care desfăşoară o activitate salarială sau independentă într-un stat membru şi care îşi exercită dreptul la libera circulaţie în interiorul UE, persoanele aflate în şomaj ca urmare a unei activităţi salariale sau independente desfăşurate într-un stat membru şi titularii de pensie care au copii în întreţinere.

Persoanele care doresc să solicite plata alocaţiei de stat sau a oricărei prestaţii sociale dintr-un alt stat, trebuie să se adreseze instituţiilor competente din statul în care lucrează. După completarea formularelor europene, dosarul este trimis în România pentru confirmarea unor date referitoare la domiciliu, stare civilă sau număr de copii, după care este retrimis în statul în care este angajat solicitantul.

Theodora Bertzi a declarat că solicitarea poate fi făcută şi în România. Părintele rămas cu copilul trebuie să se adreseze Direcţiei Judeţene de Muncă şi Protecţie Socială, abilitată, până la înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, să se ocupe de aceste solicitări.

"Important este să încurajăm părinţii să se ducă să lucreze legal, pentru că în acest fel au drepturi atât copiii lor, cât şi ei", a mai spus secretarul de stat.