Românii care vor să muncească în străinătate, obligaţi să-şi lase copiii în grija unei rude

În urma expirării termenului de dezbatere, propunerea legislativă privind protecţia minorilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate a trecut de Senat prin adoptare tacită. Senatorii nu au mai avut ocazia să se pronunþe asupra amendamentelor propuse de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Iniţiativa legislativă, care îi are ca semnatari pe senatorii PDL Anca Boagiu, Mihail Hărdău, Constantin Igaş, Alexandru Mocanu şi Gerard Necula, prevede că acei cetăţenii români care au copii în întreţinere şi doresc obţinerea unui contract de muncă în străinătate au obligaţia de a notifica Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS) sau Consiliul Local de la domiciliu intenţia de a pleca la muncă în străinătate cu 40 de zile înainte de a părăsi domiciliul.

Amendă cuprinsă între 2.500 de lei şi 10.000 de lei

Pentru nerespectarea acestei prevederi legale, senatorii au stabilit o amendă cuprinsă între 2.500 de lei şi 10.000 de lei, la fel ca şi pentru încălcarea obligaţiei de a găsi o persoană din familia extinsă în întreţinerea căreia să-şi lase copiii rămaşi în ţară.

De asemenea, potrivit iniţiativei legislative, cadrele didactice vor fi obligate să anunţe imediat SPAS dacă au luat la cunoştinţă de săvârşirea "oricărei forme de abuz" asupra copilului ai cărui părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi este dat în îngrijire. Pentru nerespectarea acestei obligaţii, amenda pentru cadrele didactice este cuprinsă între 5.000 de lei şi 15.000 de lei.

Potrivit unui amendament propus de comisia sesizată în fond, cadrele didactice ar fi urmat să fie sancţionate şi dacă nu anunţă autorităţile în legătură cu "orice deviaţii comportamentale suspecte care denotă afecţiuni psihice sau fizice".

În textul adoptat tacit de senatori se mai stipulează că, la sesizarea unităţilor de învăţământ, SPAS-urile din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale au obligaţia de a verifica în mod deosebit situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, sancţiunea pentru nerespectarea acestei reglementări fiind amenda cuprinsă între 5.000 de lei şi 10.000 de lei.

Această lege ar urma să se aplice în toate situaţiile în care ambii părinţi sunt plecaţi temporar la muncă în străinătate sau părintele unic, în cazul familiei monoparentale, precum şi atunci când întreţinătorul legal, altul decât părinţii naturali, se află în acestă situaţie.

Persoana care urmează să ia în întreţinere un copil ai cărui părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu, să nu sufere de boli imobilizatoare, să nu fie decăzut din drepturi părinteşti sau declarat incapabil de a fi tutore, să nu i se fi restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile şi să aibă cel puţin vârsta de 18 ani.

Iniţiativa legislativă mai stabileşte că SPAS şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale, precum şi direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia să întocmească lunar rapoarte de evaluare pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi temporar la muncă în stăinătate şi aflaţi în întreţinerea rudelor.

În situaţia în care constată, în urma rapoartelor de evaluare, că minorul este supus unui tratament care îi pune în pericol dezvoltarea fizică, psihică sau intelectuală, SPAS si persoanele cu atribuţii de asistenţă socială, precum şi direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, sunt obligate să anunţe imediat Direcţia Generală de Asistenţă Socială cu privire la acest caz, în vederea luării unor măsuri de protecţie specială asupra copilului.

Pentru nerespectarea acestei prevederi, sancţiunea propusă prin iniţiativa legislativă va fi desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Tot cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă va fi sancţionat şi psihologul din unitatea de învăţământ în care se află copilul aflat în întreţinerea unei rude care nu respectă prevederile potrivit cărora este obligat să consilieze, să evalueze, să monitorizeze şi să transmită lunar sau ori de câte ori este cazul informaţii către SPAS din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.

Legea mai prevede că dacă se constată, în urma rapoartelor de evaluare, că un copil se află într-o situaţie de risc, SPAS si personalul cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială unde se află copilul au obligaţia de a întocmi un plan de servicii pentru a preveni separarea copilului de familia lui.

În text se arată că planul de servicii trebuie să conţină în mod obligatoriu modalităţile de menţinere a relaţiilor personale ale copilului cu părinţii biologici, tipul de consiliere psihologică de care va beneficia, programele de asistenţă socială la care va lua parte şi modalităţile de îmbunătăţire a relaţiei cu întreţinătorul.

Campanii de informare a părinţilor

Potrivit iniţiativei legislative, autorităţile publice locale, prin intermediu SPAS, vor avea obligaţia iniţierii de două ori pe an a unor campanii de informare a părinţilor pentru conştientizarea riscurilor asumate prin plecarea la muncă în străinătate şi comunicarea aspectelor importante de care trebuie să ţină cont pe timpul lipsei de acasă. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii ar urma să fie amenda cuprinsă între 3.000 de lei şi 5.000 de lei.

Cu aceeaşi amendă ar urma să fie sancţionate şi autorităţile locale care nu respectă obligaţia de a asigura un număr suficient de asistenţi sociali care să se ocupe de cazurile copiilor ai căror părinţi muncesc temporar în străinătate. Acelaşi cuantum va avea amenda şi pentru nerespectarea de către unităţile de învăţământ a obligaţiei de a sesiza SPAS dacă descoperă situaţii în care protagoniştii sunt minori cu părinţi plecaţi temporar la muncă în străinătate, urmând ca acestea să verifice condiţiile în care respectivii părinţi au depăşit ţara.

Senatul a a adoptat tacit această iniţiativă legislativă în calitate de primă Cameră sesizată.