Românii cu credite în franci au ieşit din nou în stradă, după 5 luni în care nu s-au găsit soluţii

Peste 2.000 de români cu împrumuturi în CHF s-au adunat în Piaţa Victoriei până la ora transmiterii ştirii, solicitând iarăşi Guvernului, Parlamentului şi preşedintelui României să adopte legea conversiei creditelor din valută în lei, după ce au constatat că băncile nu sunt dispuse la negocieri reale cu clienţii pentru rezolvarea problemelor, cu toate că aceasta a fost recomandarea BNR şi a Parlamentului, de a se ajunge la o soluţie pentru împărţirea poverii între cele două părţi.

Mitingul a început cu o lumânare aprinsă şi un moment de reculegere pentru persoanele care s-au sinucis din cauza problemelor extreme generate de creditele în franci elveţieni.

Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC), format din circa 25.000 de membri, protestează "faţă de atitudinea pasivă a clasei politice în problema creditelor acordate în franci elveţieni, faţă de atitudinea părtinitoare a BNR-ului pentru a proteja instituţiile bancare şi, nu în ultimul rând, faţă de dezinformările şi abuzurile sistemului bancar împotriva propriilor clienţi".

La miting sunt prezente familii cu copii, iar unii chiar îşi sărbătoresc ziua de naştere la protest, "mulţumind" bancherilor pentru situaţia în care au ajuns.

"Vreau ratele să îmi plătesc/Copilul din ce mi-l hrănesc?", "Vrem să plătim, dar cum ne-am înţeles!", "DNA, DIICOT ... de ce ne anchetaţi bancherii privilegiaţi?", "Vrem bancherii cercetaţi, vinovaţii arestaţi!", "Preşedintele fără glas ... la probleme spune Pas!", "Isărescu, fără demnitate / Ne-ai vândut la străinătate!" sunt câteva dintre sloganurile afişate de cei care protestează în faţa Guvernului.

Ei au strigat în repetate rânduri "Jos Isărescu!" şi "Isărescu dictator, avocatul băncilor!", cerând demisia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pe care l-au huiduit pentru că a uitat că a contractat un credit de la Volksbank.

"După 30 iunie, când ne expiră mandatul pentru negocieri, vom spune tuturor ce s-a întâmplat la aceste negoiceri, cum ne-au tratat băncile, cum au decurs lucrurile şi că nu au vrut să negocieze. Până la urmă ajungem tot la Parlament", a afirmat Cătălin Voievozeanu, unul dintre reprezentanţii grupului.

Grupul clienţilor cu credite în franci a demarat în martie, împreună cu Asociaţia Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienţilor o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.

Clienţii au vizat, în cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

Reprezentanţii GCCC au punctat că băncile nu sunt responsabile şi nu vor să participe în mod concret la o reducerea semnificativă a ratei şi acordarea unui discount, astfel că negocierile nu au rezultatul scontat.

"La întâlnirea cu una dintre bănci, managerii acesteia mi-au spus că putem pleca acasă, că deja suntem învingători pentru că ne-am întâlnit cu ei. Ăsta este tratamentul băncilor!", a spus Andreea Cristoforidis, alt reprezentant al grupului.

Aceştia vor depune luni la Guvern un memoriu cu documente care arată cum au decurs întâlnirile cu băncile şi faptele acestora, solicitând o audienţă premierului Victor Ponta.

Ei consideră că singura soluţie a rămas adoptarea legii conversiei, dorind ca băncile să-şi asume o parte din costuri. Totodată, au făcut apel la toţi debitorii să pună în continuare presiune pe bănci şi să solicite politicienilor prin toate mijloacele acest act normativ, de la mailuri trimise până la mesaje pe paginile de Facebook.

Cei prezenţi la miting spun că băncile îi tratează cu aroganţă şi nu le iau în considerare cererile, venind în schimb, în cel mai bun caz, cu soluţii care le măresc costurile totale, deşi vor să pară că acestea scad prin micşorarea ratei.

"De ce să fac o restructurare prin care banca imi micşorează rata pentru câteva luni sau un an, iar după aia costurile îmi cresc, îmi pune dobândă mai mare sau îmi prelungeşte perioada şi plătesc până după pensie?", îşi arată nemulţumirea o clientă din Galaţi, cu un credit pentru un apartament cu două camere.

Un bucureştean a fost la bancă să ceară restructurea şi i s-a spus că banca a venit deja în întâmpinarea clienţilor, prin aplicarea cu anticipare a cotaţiei LIBOR, în funcţie de care se calculează dobânda creditelor în CHF.

Francul elveţian s-a apreciat puternic de pe 15 ianuarie, când banca centrală a Elveţiei (SNB) a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate faţă de euro. Numai în prima zi după decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% faţă de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, şi a continuat să crească, atingând un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

Până în prezent, cursul a oscilat între 4,1-4,3 lei/CHF. Cotaţia de vineri, 12 iunie, s-a situat la 4,2773 lei/CHF.

Clienţii cu credite în franci elveţieni au mai protestat de două ori în lunile ianuarie-februarie, în faţa Parlamentului, cerând autorităţilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie în lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%.

Propunerea a fost dezbătută în Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde s-a încercat pentru o vreme găsirea unei soluţii. Reprezentanţii băncilor şi ai BNR au susţinut însă că o asemenea rezolvare legislativă nu ar fi consituţională, afectând funcţionarea unei pieţe libere, şi au convins parlamentarii în final, prin vocea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, că soluţiile trebuie găsite de fiecare bancă în parte împreună cu clienţii, pe calea negocierii, pentru a se ajunge la împărţirea poverii.

Debitorii au reclamat individual, în repetate rânduri, că negocierile au loc doar la nivel declarativ, însă în realitate instituţiile de credit nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

Potrivit ultimelor date ale BNR, în bilanţurile băncilor româneşti figurau la 1 ianuarie 65.495 de credite în franci elveţieni, faţă de 75.000, cât comunicase la momentul apariţiei crizei, pentru finalul lunii noiembrie.

Din totalul acestora, clienţii au solicitat băncilor soluţii de conversie sau restructurare pentru 36.546 de împrumuturi, încluzând şi creditele de la Volksbank, preluată de Banca Transilvania, singura care a avut o ofertă publică de conversie cu reducere substanţială.

Din cele peste 36.000 de cereri, instituţiile de credit au soluţionat până la începutul lunii iunie 15.954, din care circa 40% au reprezentat conversii, iar restul restructurări (inclusiv clienţii Volksbank). Restul de 20.000 de cereri se află în lucru, fără a se garanta vreo soluţionare.

În realitate, având în vedere că multe instituţii bancare şi-au externalizat creditele în CHF către băncile-mamă sau vehicule din alte ţări (Olanda, spre exemplu), totalul împrumuturilor în franci elveţieni ajung la circa 100.000-120.000.