Românii din Covasna, Harghita şi Mureş cer opinia autorităţilor centrale despre autonomia teritorială

Joi, în urma dezbaterilor privind implicaţiile proiectelor privind autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc auspra românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului au adoptat şi lansat "Apelul” către Parlamentul, Guvernul şi preşedintele României.

În primul din cele trei puncte ale documentului, aceştia solicită partidelor politice şi candidaţilor la Preşedenţie să-şi exprime "explicit şi fără echivoc" poziţia faţă de "proiectul autonomiei teritoriale pe criteriu etnic a aşa-zisului Ţinut Secuiesc şi faţă de toate proiectele de legi care aduc atingere valorilor apărate de articolul 1 din Constituţia României şi faţă de identitatea românilor din Harghita, Covasna şi Mureş”.

De asemenea, au cerut "descurajarea cu fermitate" a organizaţiilor şi manifestărilor extremiste, "în special a celor exportate pe axa Budapesta - Moscova".

Cel de-al treilea punct al Apelului vizează finanţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României Fundaţiei "Comunitas a maghiarilor din România".

Directorul Centrului European de Studii Covasna - Harghita, Ioan Lăcătuşu, a afirmat că există mai multe modalităţi de discriminare a românilor din cele două judeţe şi din Mureş, precizând că există peste zece hotărâri ale CNCD care au constatat discriminarea colectivă a românilor şi că practica de a condiţiona angajările de cunoaşterea limbii maghiare continuă, extinzându-se şi la mediul privat.

Lăcătuşu a menţionat, totodată, că cei aproape 400.000 de români din Harghita, Covasna şi Mureş "nu agreează niciun fel de autonomie pe criterii entice".

"Orice formă de autonomie pe criterii etnice va conduce inevitabil la discriminarea şi marginalizarea românilor din Harghita, Covasna şi Mureş şi se va repercurta negativ şi asupra populaţiei maghiare", a declarat acesta.

Apelul către principalele instituţii decidente din România a fost redactat după dezbaterile privind "Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa­-zisului Ţinut Secuiesc­ forma actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare", la care a participat şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

La lucrările Universităţii de vară de la Izvoru Mureşului participă aproximativ o sută de persoane, între care parlamentari de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, jurnalişti, cursanţi din ţară şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, precum şi conferenţiari din Cluj, Bucureşti, Iaşi, Italia şi Germania, tineri studenţi, masteranzi şi doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii cultrale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice.

La manifestarea care a început luni şi se va termina sâmbătă, intitulată "România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO", au fost invitaţi preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi principalii candidaţi la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie, însă dintre cei amintiţi doar candidatul Partidului Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a răspuns invitaţiei.

Participanţii şi-au exprimat, în repetate rânduri, nemulţumirea că niciun reprezentant al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi nicio altă autoritate a statului român nu au participat la întâlnirea cu românii de peste granite, care au parcurs sute de kilometri până la Universitatea de la Izvoru Mureşului pentru a le prezenta problemele cu care se confruntă, fiind ignoraţi de cei care au puterea să îi ajute.