Românii din Ucraina: Suntem între asimilarea promovată de Ucraina şi ofensiva făcută de Rusia. Ne îngrijorează că din toamnă armata va recruta băieţi de 18 ani

"Românii din Ucraina sunt între asimilarea promovată de statul ucrainean şi ofensiva făcută de Rusia, de Federaţia Rusă. În estul Ucrainei avem o situaţie dramatică a românilor din sudul Basarabiei din regiunea Odessa, a celor din nordul Bucovinei, în ţinutul Herţa, unde este o presiune asimilaţionistă extrem de puternică. Se închid şcoli în continuare, se înfiinţează clase de limba ucraineană în cadru şcolilor româneşti, există presiuni asupra părinţilor pentru a-şi înscrie copiii în aceste clase, pentru ca în final întreaga şcoală unde s-au înfiinţat clase de limbă ucraineană să fie desfiinţată", a declarat, luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (judeţul Harghita), preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Venind din zona de conflict, preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a povestit despre îngrijorările legate de încorporarea foştilor militari în termen, a cadrelor militare în rezervă, dar şi a tinerilor de 18 ani, începând din toamnă, în actualul context geopolitic.

"Cu acel conflict armat din estul Ucrainei, situaţia românilor din sudul Basarabiei este una destul de anevoioasă. Se pare că Ucraina va reveni la o armată neprofesionistă, se pare că din toamnă vor fi recrutaţi băieţi de 18 ani, ceea ce e îngrijorător pentru mica noastră comunitate. În sudul Basarabiei sunt 80.000 de români şi oficial declaraţi moldoveni, e o comunitate destul de importantă şi ar fi păcat să moară românii pentru o cauză nu ştiu a cui", a spus Anatol Popescu.

Referindu-se la "atenţia" pe care statul român o acordă comunităţilor de români din Ucraina, acesta a afirmat că singurul preşedinte care a fost în regiunea Odessa a fost Emil Constantinescu, în 1997, cu ocazia semnării tratatului cu Ucraina.

"Nu avem o relaţie şi un dialog foarte bun cu autorităţile de la Bucureşti. Strigător la cer este faptul că s-a ajuns până la momentul în care un preşedinte de asociaţie românească din sudul Basarabiei este invitat la Ziua Naţională a României în limba rusă. Suntem abandonaţi de statul român din anul 1940", a precizat Popescu.

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Culturale "Casa Limbii Române" din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a adus în atenţie dispariţia treptată a învăţământului în limba română.

"Aproape în fiecare an dispare o şcoală în limba română, părinţii au început să-şi dea copiii la clase cu predare în limba ucraineană, iar copiii nu se mai înţeleg cu bunicii lor", a spus Tărâţeanu.

Potrivit acestuia, pe locul doi între problemele cu care se confruntă minoritatea românească este cea a mobilizării tineretului.

"Nu suntem împotriva acestei mobilizări. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean şi dorim ca toţi bărbaţii din Ucraina, fie ucraineni, fie români, fie tătari, bulgari, ruşi să nu-şi piardă viaţa pe câmpurile unui război civil dintre diverse forţe politice şi orientări politice din Ucraina - orientarea pro-europeană şi pro-rusă", a declarat Tărâţeanu.

În opinia acestuia, conducerea Ucrainei trebuie să depună mai multe eforturi în direcţia stabilirii unei păci, considerând că "orice pace strâmbă este mai bună decât un război drept".

Reprezentanţii românilor din Ucraina au mai amintit că nu au mass-media în limba română, nu au instituţii de cultură în limba maternă şi că sunt supuşi "permanent unor presiuni de către autorităţi".

Lipsa unei politici de apărare a identităţii româneşti a fost criticată de preşedintele executiv al FNRP, Eugen Popescu.

"Statul român, din păcate, este un stat îngenunchiat de propria incompetenţă, de proprii politicieni care nu văd mai departe decât interesul propriu şi nu văd interesul general naţional al românilor. Interesul nostru este aici, în Harghita şi Covasna, interesul naţional românesc este în sudul Basarabiei şi la Cernăuţi, este în Timoc, este în Bulgaria, este în Peninsula Balcanică, unde sunt sute de mii de români deznaţionalizaţi în acest moment. Statul român nu are o politică de apărare a identităţii naţionale, o politică care să statueze că identitatea naţională face parte din politica, din interesul naţional românesc", a declarat Eugen Popescu.

În cadrul dezbaterilor cu tema "Comunităţile româneşti din Ucraina între presiunea asimilaţionistă a Ucrainei şi ameninţările Rusiei", arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, a ţinut să clarifice că Universitatea de la Izvoru Mureşului nu este îndreptată împotriva nimănui, militând, doar, pentru întărire şi păstrare a identităţii româneşti.

"Această Universitate de Vară nu este împotriva nimănui. Este o acţiune pentru întărirea şi păstrarea identităţii noastre româneşti aici în Carpaţi, cât şi a frăţiilor voastre de care sunteţi dincolo de fruntariile spaţiului nostru românesc, dar în care bate aceeaşi inimă, care suntem din acelaşi suflet, din aceeaşi plămadă românească şi să rânduiască Dumnezeu ca limba şi graiul nostru românesc să se păstreze dincolo de fruntarii şi să puteţi fi mai departe fiii purtători de mama frăţiilor voastre, adică de sfânta noastră Românie", a conchis IPS Ioan.

În cursul după-amiezii, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului se va discuta despre "Situaţia comunităţilor româneşti din Serbia – românii/vlahii din Timoc între promisiunile Belgradului şi Bucureştiului şi realitatea deznaţionalizării", precum şi despre problema retrocedărilor proprietăţilor româneşti din Voivodina şi presiunea pentru dispariţia celei mai vechi organizaţii româneşti.