Românii, favorabili producerii de energie nucleară

Sondajul relevă că dorinţa de implicare a populaţiei în procesul de luare a deciziilor în domeniul deşeurilor radioactive este mai mare în zona localităţilor Cernavodă şi Saligny, populaţia României fiind informată despre existenţa centralei nucleare de la Cernavodă în proporţie de peste 80 la sută.

Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD) a realizat la nivel naţional, în perioada 20-30 septembrie, un sondaj de opinie la nivel naţional, dublat de aplicarea aceluiaşi chestionar în localităţile Cernavodă şi Saligny, a anunţat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul de comunicare ANDRAD, Stela Diaconu.

Interesul şi atitudinea populaţiei din Cernavoda şi Saligny faţă de aceste aspecte sunt diferite faţă de restul ţării, datorită existenţei Centralei-Nuclearo Electrice, respectiv studiilor care se desfăşoară pentru evaluarea posibilităţii de construire a unui depozit de suprafaţă pentru depozitarea definitivă a deşeurilor slab şi mediu active generate de centrala nucleară.

Un alt obiectiv al acestui sondaj de opinie a fost şi acela de a compara rezultatele cu cele prezentate în Eurobarometrul realizat la nivelul Uniunii Europene pe aceeaşi temă.

Gradul de informare al românilor în legătură cu deşeurile radioactive şi modul de gestionare al acestora este mic, astfel că este mai puţin acceptată ideea înfiinţării unui depozit de deşeuri radioactive în apropierea zonei în care locuiesc.

Gradul de acceptanţă creşte în condiţiile în care comunitatea gazdă ar avea beneficii de pe urma unui astfel de depozit, concretizate în primul rând sub forma de locuri de muncă. Sursa principală de informaţii în acest domeniu o constituie posturile naţionale de televiziune, urmate de posturile locale, potrivit directorului de comunicare ANDRAD.

Românii au o atitudine pozitivă faţă de producerea energiei nucleare (68 la sută din cetăţenii României au o părere favorabilă în legătură cu producerea energiei electrice pe cale nucleară), iar această atitudine creşte de asemenea pe măsura reducerii distanţei faţă de Cernavodă.

Motivaţia acestei atitudini constă în preţul redus al acesteia (60 la sută la nivel naţional), respectiv în reducerea gazelor cu efect de seră (Cernavodă). Eurobarometrul 2008 indică o susţinere a cetăţeanului mediu al UE pentru energia nucleară de 44 la sută, iar românii se situau la doar 35 la sută.

"Presupunem că diferenţa este pusă pe seama modului diferit de formulare a întrebării", a precizat Stela Diaconu.

În sondajul naţional realizat de ANDRAD în anul 2006, susţinerea pentru energia nucleară se situa la 55 la sută şi pe fondul general al "renaşterii nuclearului" ca urmare a schimbărilor climatice, agenţia apreciază ca fiind normală creşterea susţinerii pentru acest tip de energie.

Unul din patru cetăţeni reticienţi şi-ar schimba atitudinea dacă ar şti că deşeurile radioactive sunt depozitate în siguranţă (la fel ca în Uniunea Europeană).

Informaţiile populaţiei despre deşeurile radioactive sunt sărace, la nivel naţional doar 14 la sută din cetăţeni considerându-se bine informaţi (în comparaţie cu 25 la sută la nivelul UE, unde programele nucleare şi cele de comunicare pe aceasta temă au o istorie mult mai îndelungată).

Teama de accidente nucleare este principala temere a populaţiei când vine vorba despre construirea unui depozit de deşeuri radioactive. Pericolul îmbolnăvirii în urma radiaţiilor emise de aceste deşeuri este al doilea element de îngrijorare.

Ca urmare, aproximativ 40 la sută din subiecţii intervievaţi ar fi de acord cu construirea unui depozit de deşeuri radioactive în apropierea zonelor lor de rezidenţă. Cei mai ostili sunt locuitorii din Crişana-Maramureş (77 la sută), din Oltenia, Bucureşti şi comuna Saligny (69 la sută).