Românii, nemulţumiţi de viaţă dar foarte optimişti (video)

Astfel, în timp ce la nivelul UE, 48 la sută dintre cetăţeni spun că au dificultăţi în ceea ce priveşte plata facturilor lunare, în Bulgaria, 78 la sută dintre cetăţeni susţin că au dificultăţi, în timp ce în România procentul este de 64, iar în Ungaria de 60.

Una dintre ideile desprinse din analiza studiului Eurobarometru este, potrivit potrivit editorului naţional, profesorul Dumitru Sandu, aceea că mulţumirea la nivel de societate depinde foarte mult de îngrijorarea cetăţenilor pentru plata facturilor. Astfel, în România, 53 la sută dintre cetăţeni s-au declarat mulţumiţi de propria viaţă în general, cu zece procente mai mult decât în urmă cu doi ani.

Pe de altă parte, românii ocupă locul al treilea în UE în topul cetăţenilor care au dificultăţi mari în plata facturilor (64 %), după Bulgaria (78 %) şi Portugalia(74 %). De asemenea, aproape jumătate dintre români (48 %) sunt îngrijoraţi de inflaţie şi de creşterea preţurilor.

Polul fericirii sociale în UE este în zona ţărilor nordice - Suedia, Danemarca, Finlanda şi Olanda, unde peste 94 la sută dintre cetăţeni se declară mulţumiţi de felul în care trăiesc.

Românii sunt fruntaşi la capitolul optimism, fiind devansaţi numai de către suedezi. Astfel, 44 la sută dintre români şi 50 la sută dintre suedezi cred că peste un an vor trăi mai bine. Majoritatea românilor (53 %) apreciază de asemenea că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara lor, cu 9 procente mai mult decât în urmă cu un an. De asemenea, media celor care împărtăşesc această opinie în legătură cu propria ţară fiind de 42 % în noile state membre şi de doar 29 la sută în cele 15 vechi state UE.

De altfel, potrivit studiului EUROBAROMETRU 69, românii , alături de suedezi şi danezi , apar în topurile de optimism atât la nivel personal, cât şi la nivel de societate. Potrivit profesorului Dumitru Sandu, editor naţional pentru România al studiului EUROBAROMETRU, este în mod sigur vorba şi despre "un fenomen de contaminare, contagiere între credinţele «mie o să îmi fie bine»şi «în ţara mea lucrurile merg în direcţia corectă»".

Potrivit analizei studiului, ideea este aceea că persoanele care percep o creştere a puterii lor de cumpărare pe ultimii cinci ani au tendinţa de a se declara optimiste în legătură cu vitorul.

Românii au dat răspunsuri variate în privinţa puterii de cumpărare. Astfel, circa 35 la sută dintre români spun că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimii cinci ani, 35 la sută susţin că aceasta este neschimbată iar 30 la sută că puterea de cumpărare le-a scăzut. Răspunsurile indică, potrivit autorului analizei studiului, faptul că societatea românească este scindată şi merge către inegalitate.

În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, studiul arată că românii au cea mai mare încredere în mass-media. De altfel, raportarea românilor la mass-media este mult peste media europeană. Există însă şi o tendinţă de redresare a încrederii în instituţiile statului, în timp ce încrederea în justiţie rămâne aceeaşi , de două ori mai mică decât media europeană.

Românii înregistrează de asemenea un nivel foarte scăzut de încredere în Poliţie - 38 la sută în timp ce media UE este de 68 la sută.

Încrederea românilor în partidele politice a înregistrat o creştere spectaculoasă de şapte procente, de la 11 la 18 la sută, în doar şase luni. De asemenea, a crescut încrederea românilor în Parlament (de la 17 la 22 la sută) şi în Guvern (de la 21 la 25 la sută). În ceea ce priveşte încrederea în mass-media, s-au înregistrat creşteri spectaculoase de zece procente la toate cele trei capitole: încredere în radio (de la 61 la 71 la sută), în TV (de la 61 la 70 %) şi în presă (de la 53 la 63 la sută).

Circa 66 la sută dintre români au încredere în Uniunea Europeană. De altfel, România face parte, alături de Estonia, Cipru, Belgia, Spania, Slovacia, Slovenia din grupul ţărilor în care populaţia are o foarte mare încredere în UE, la polul opus aflându-se Marea Britanie, Austria şi Italia.

Analiza studiului EUROBAROMETRU conturează şi un profil al fiecărei ţări. Lituania este, potrivit profilelor realizate, ţara care seamănă cel mai mult cu România ca stare de spirit. Un profil foarte asemănător cu al României este înregistrat de asemenea în cazul Poloniei, Slovaciei şi Bulgariei. În schimb, Germania, Olanda, Finlanda, Austria şi Belgia au profilul cel mai diferit faţă de România.