Românii nu pot alege problemele sociale prioritare şi cred că soluţionarea acestora revine statului

Participanţii la sondaj au afirmat în proporţie de peste 80% că susţinerea sistemului de sănătate prin spitale mai curate, dotate cu aparatură şi medicamente necesare, crearea de locuri de muncă pentru tineri, identificarea şi promovarea copiilor talentaţi, copii orfani, mediul înconjurător şi promovarea culturii, istoriei, peisajelor şi tradiţiilor României ar trebui rezolvate cu prioritate. Prin urmare, pentru români toate probleme sociale au un grad ridicat de importanţă şi sunt dorite a fi soluţionate.

Totuşi, românii consideră într-o proporţie uşor mai ridicată că problemele sistemului sanitar şi crearea de locuri de muncă pentru tineri sunt chestiuni care ar trebui rezolvate cu prioritate.

La polul opus, românii acordă un nivel uşor mai scăzut de atenţie mediului înconjurător, precum şi promovării culturii şi istoriei României.

Pentru rezolvarea problemelor sociale, peste 80% dintre respondenţi au afirmat că soluţionarea acestora revine statului şi instituţiilor statului, precum şi primăriilor şi instituţiilor locale.

În clasamentul instituţiilor şi categoriilor de persoane care sunt cele mai potrivite pentru a se implica în rezolvarea problemelor sociale, cea mai joasă treaptă este ocupată chiar de români, care consideră că toate acestea sunt responsabilitatea altora, nu a lor.

"Doar 44% dintre românii din mediul urban se declară ca fiind printre cei în putere să facă o schimbare. Mai mult, nici companiile private nu sunt considerate de către români că ar avea mari obligaţii în acest sens, şi doar 46% dintre respondenţi cred că ar trebui ca şi acestea să se implice în problemele sociale ale ţării", potrivit studiului 360insights.

Un procentaj mai ridicat de respondenţi susţin că soluţionarea problemelor sociale este sarcina organizaţiilor non-guvernamentale (54%), a oamenilor influenţi, bogaţi şi celebri din România (59%) sau a canalelor media (68%).

Astfel, românii au păreri împărţite în ceea ce priveşte implicarea propriu-zisă în rezolvarea problemelor sociale. O parte dintre ei susţin că nu se implică în activităţi dedicate chestiunilor sociale din cauză că nu li s-a ivit ocazia, că nu au timp sau că sunt prea ocupaţi cu propriile probleme.

Mai mult, există şi persoane care îşi explică refuzul de a se implica spunând că nu cred în puterea exemplului oferită de individ şi de aceea aşteaptă acţiuni din partea statului.

"De această parte sunt persoanele cu nivel scăzut de educaţie, precum şi vârstnicii. În cealaltă tabără, atitudinea pozitivă şi încrederea în puterea exemplului corespunde în principal oamenilor cu un nivel înalt de educaţie, dar şi celor care au venituri înalte. De asemenea, persoanele care au copii sunt mai deschise către acest subiect şi dispuse într-o măsură mai mare să îşi aducă aportul pentru a contribui la o schimbare", se mai arată în studiul 360insights.

Sondajul a fost realizat în perioada aprilie - mai 2010 pe un eşantion de 800 de respondenţi din mediul urban, cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani.