Românii pot beneficia de psihoterapie şi consiliere psihologică doar pe bani

Potrivit prof. dr. Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) refuză accesul pacienţilor români la servicii psihologice, prin faptul că nu introduce acestea, spre decontare directă, în Contractul-cadru.

"Accesul pacienţilor la serviciile psihologice este, practic, imposibil de realizat. Pacienţii români pot accesa servicii de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică şi logopedie, adică psihopedagogie specială, doar dacă plătesc. În prezent, CNAS nu decontează, în realitate, astfel de servicii şi nu încheie contracte cu cabinetele psihologilor. CNAS consideră, într-un mod aberant, că beneficiarii serviciilor psihologice sunt medicii de specialitate, şi nu pacienţii", a spus Aniţei.

Preşedintele Colegiului Psihologilor a precizat că aproximativ 40% din populaţia României, aflată în mediul rural, nu a beneficiat niciodată de o evaluare psihologică clinică şi nu cunoaşte ce este un psiholog.

"CNAS doreste ca, în Contractul-cadru 2013-2014, să se prevadă doar decontarea serviciilor medicale, refuzând să le recunoască pe cele conexe, motivaţia fiind că acest lucru excede Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Solicităm Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să recunoască şi să introducă în Contractul-cadru serviciile psihologice. Traversăm o perioadă de criză economică în care depresia şi alte afecţiuni psihogene au devenit o problemă de sănătate publică. În aceste condiţii, este extrem de necesar ca pacienţii să aibă acces direct la servicii psihologice de diagnosticare şi recuperare prin decontare directă cu casele de asigurări. Avem nevoie de un program naţional de asistenţă psihologică a populaţiei", a mai spus preşedintele Colegiului Psihologilor din România.

Mihai Aniţei spune că asistenţa psihologică se confruntă cu probleme mari şi în spitale.

"În prezent, la nivelul întregii ţări, există un deficit de aproximativ 600 de posturi de psiholog în spitale. Posturile respective sunt prevăzute în organigramă, însă managerii nu le scot la concurs, motivul fiind lipsa fondurilor. În prezent, în sistemul de sănătate sunt angajaţi aproximativ 800 de psihologi", a precizat Aniţei.

Psilologii atrag atenţia asupra faptului că actualul proiect al Contractului-cadru reglementează, potrivit articolul 3, doar serviciile medicale.

"Până acum, în proiectul Contractului-cadru, era stipulat faptul că asistenţa medicală ambulatorie de specialitate se asigură de către medicii de specialitate, medicii dentişti, împreună cu alt personal de specialitate medico-sanitar şi alte categorii de personal, precum şi personalul atestat. Colegiul Psihologilor din România solicită reglementarea condiţiei atestarii personalului care presteaza serviciile psihologice, acestea fiind furnizate doar prin cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de psihologie, certificate de către Colegiul Psihologilor din România în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, în specialităţile psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică şi logopedie", a mai spus Aniţei.

Colegiul Psihologilor din România solicită şi introducerea unor modificări în proiectul Contractului-cadru în care să se precizeze în mod expres obligativitatea consultării reprezentanţilor săi la elaborarea normelor de aplicare ale Contractului-cadru, cât şi reglementarea serviciilor conexe actului medical.

O altă problemă reclamată de psihologi este faptul că atestatele de liberă practică, emise în baza Legii nr. 213/2004, nu sunt recunoscute în spitale, din cauza unor neconcordanţe între lege şi ordinele emise ulterior de Ministrul Sănătăţii.

În prezent, în România sunt aproximativ 14.000 de psihologi, dintre care aproximativ 3.000 îşi exercită profesia în mod independent.

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o persoană din patru suferă de depresie la nivel mondial. Pentru 2020, se apreciază că diagnosticul de depresie va ajunge al doilea din lume, după bolile cardiovasculare, OMS recomandând, ca terapie de primă linie, psihoterapia.

Studiile de specialitate indică tendinţe de creştere a frecvenţei tulburărilor depresive şi a tentativelor de suicid, a cazurilor de violenţă domestică, a consumului de droguri şi alcool.

Anul trecut, în România au fost înregistrate 2.784 sinucideri, media fiind de aproape opt sinucideri pe zi, potrivit datelor Institutului Naţional de Medicină Legală.