Românii resimt înrăutăţirea condiţiilor de viaţă; nivelul optimismului, cel mai scăzut din 1990

Cercetarea include teme ce surprind aspecte importante ale vieţii oamenilor, precum condiţiile de viaţă, mediul social, mediul politic, viaţa profesională, viaţa personală, şansele de acces social, comportamentele de timp liber, starea de spirit a populaţiei. Valorile înregistrate de indicatori în anul 2010 sunt, în general, similare cu cele ale anilor 1998-1999, o altă perioadă de criză în istoria tranziţiei postcomuniste, arată autorii raportului.

Studiul arată faptul că, în 2010, oamenii resimt o înrăutăţire a condiţiilor de viaţă comparativ cu anul trecut iar nivelul optimismului înregistrează cele mai scăzute valori din 1990 şi până în prezent, temerile populaţiei crescând în special din cauza creşterii preţurilor.

"Marea majoritate a populaţiei (72 la sută) apreciază că, în prezent, condiţiile de viaţă sunt «mai proaste» şi «mult mai proaste» comparativ cu anul trecut. Datele arată o creştere dramatică a proporţiei de populaţie care resimte înrăutăţirea condiţiilor de viaţă. S-a produs astfel o revenire a evaluărilor la nivelul celor înregistrate în 1999, un alt an de declin al valorilor calităţii vieţii. Veniturile familiei se situează cel mult la limita strictului necesar", rezultă din raportul preliminar.

Iniţiatorii cercetării subliniază că prăbuşiri asemănătoare ale optimismului s-au mai produs în perioada 1996-1999, însă nivelurile joase înregistrate în prezent nu au mai fost niciodată atinse.

Rezultatele cercetării indică faptul că variaţiile în timp, între 2006 şi 2010, sunt minore, dar semnificative mai ales în cazul celor care care consideră că veniturile nu ajung pentru strictul necesar şi al celor care reuşesc să cumpere şi obiecte mai scumpe, dar cu eforturi.

"Dominanta temerilor populaţiei rămâne creşterea preţurilor. Toate temerile înregistrează creşteri în anul 2010 comparativ cu 2006. Fără a atinge nivelul maxim de anxietate, înregistrat în anul 1999, temerile se menţin la niveluri înalte (...). Un şoc al scăderii veniturilor nu este încă vizibil în aceste date, pe de o parte pentru că valul de reducere a veniturilor se află în derulare, iar pe de altă parte pentru că oamenii încearcă să se adapteze la condiţii de criză printr-o scădere a aspiraţiilor şi o mai puternică valorizare a ceea ce posedă", se mai arată în document.

Rămân relativ constante în timp aspecte ale vieţii personale, precum evaluarea relaţiilor din familie, locuinţei sau a stării de sănătate.

"Majoritatea covârşitoare a populaţiei apreciază în mod constant relaţiile din familie ca fiind bune şi foarte bune. Familia rămâne o valoare fundamentală, un aspect important al vieţii oamenilor şi cel mai important element de sprijin pentru populaţie în ciclul vieţii", rezultă din cercetare.

Cele mai abrupte deteriorări se înregistrează în cazul evaluărilor vieţii politice, atât în aprecierea modului în care este condusă ţara, cât şi în ce priveşte satisfacţia faţă de viaţa politică, care au scăzut semnificativ în timp.

"În 2010 se înregistrează cel mai înalt nivel al nemulţumirii faţă de viaţa politică din 1990 până în prezent. Proporţia persoanelor nemulţumite şi foarte nemulţumite faţă de viaţa politică din ţară este în anul 2010 de 87 la sută. Ca tendinţă, creşterea proporţiei nemulţumiţilor faţă de viaţa politică este asemănătoare cu cea înregistrată în perioada1996-1999. Marea majoritate a populaţiei apreciază negativ modul în care este condusă ţara", mai rezultă din cercetarea ICCV.

De asemenea, un procent însemnat al populaţiei apreciază ca "scăzută" sau "foarte scăzută" posibilitatea de a obţine un loc de muncă, în timp, percepţiile negative asupra oportunităţilor oferite de piaţa forţei de muncă menţinându-se la niveluri foarte înalte, în special în perioada de după 1994.

Aproximativ o treime din populaţie apreciază şi accesibilitatea învăţământului ca fiind scăzută şi foarte scăzută, evaluările făcute în timp reflectând desele schimbări care nu au reuşit să îl deschidă suficient de mult pentru populaţie.

Majoritatea populaţiei evaluează negativ în 2010 atât sistemul de sănătate, cât şi cel de pensii. Un sfert din populaţie îşi evaluează starea de sănătate ca fiind "proastă" şi "foarte proastă", aprecierea deteriorându-se în timp faţă de primii ani '90.

Cercetarea "Calitatea vieţii 2010" s-a realizat folosind un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.162 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea de teren a avut loc în perioada 25 iunie-10 iulie, în 78 de localităţi şi 127 puncte de eşantionare. Eroarea de eşantionare este de plus/minus trei la sută.

Raportul preliminar cuprinde o serie de indicatori ai calităţii vieţii, raportul complet, cu toţi indicatorii măsuraţi în cercetare, urmând să fie publicat în septembrie.