Românii sunt dispuşi să-şi schimbe stilul de viaţă pentru a crea obiceiuri sustenabile - studiu

Asociaţia CIPRA - Centrul de Informare, Prevenire Risc şi Analiză – a lansat un nou raport de cercetare realizat în parteneriat cu Reveal Marketing Research, pentru a obţine informaţii relevante legate de conceptul de sustenabilitate şi impactul pe care acest domeniu îl are asupra calităţii vieţii românilor.

Din studiu reiese că sustenabilitatea este considerată de către 67% dintre respondenţi ca având un impact benefic asupra calităţii vieţii, 34% declarând că aceasta o influenţează în foarte mare măsură.

61% dintre participanţi cred că economisirea resurselor are un impact pozitiv asupra calităţii vieţii, seniorii şi pensionarii acordând o atenţie sporită acestui subiect (76%).

Colectarea separată a deşeurilor este susţinută de 60% dintre participanţi şi percepută ca având un impact semnificativ asupra calităţii vieţii. Cele mai generoase procente cu privire la acest aspect s-au înregistrat în rândul seniorilor şi pensionarilor (80%).

Alimentaţia joacă un rol esenţial în ceea ce priveşte calitatea vieţii, 50% dintre respondenţi adoptând în ultimele 6 luni o dietă mai sănătoasă.

Acelaşi studiu arată că dimensiunea ecologică a sustenabilităţii primează în percepţiile românilor, într-o măsură semnificativ mai mare decât implicaţiile sociale sau cele economice. Principalele acţiuni sustenabile care reies în urma chestionarului sunt: economisirea resurselor de apă, electricitate şi gaz (61%), colectarea separată a deşeurilor (60%), educaţia ecologică a copiilor (50%) şi achiziţionarea de produse eco/bio sau cu ambalaje reciclabile (49%).

„Acest nou studiu are la bază o tendinţă globală, benefică tuturor categoriilor de vârstă şi considerată o promisiune pentru un viitor sănătos: sustenabilitatea. Deoarece calitatea vieţii este direct influenţată de mediul în care trăim, de calitatea produselor consumate, de obiceiurile şi comportamentele noastre şi ale celor din jur, orice modificare pozitivă sau negativă cu privire la aceste aspecte poate avea un impact direct asupra noastră. Acest studiu scoate în evidenţă 3 piloni ai sustenabilităţii: mediul înconjurător, reducerea risipei şi sănătatea, iar rezultatele demonstrează faptul că grijile legate de ecologie şi de mediul în care trăim primează, fiind asociate într-un procent mai mare cu ideea de sustenabilitate. Suntem plăcut surprinşi să descoperim în urma analizei că 59% dintre români sunt deschişi să facă schimbări în stilul de alimentaţie în vederea adoptării de obiceiuri sustenabile, iar mai mult de jumătate consideră că-şi pot schimba comportamentele pentru a obţine un echilibru între viaţa personală şi cea personală“, declară Constantin Bratu, Preşedinte CIPRA.

Conform studiului, 36% dintre respondenţi sunt dispuşi să includă mai multă activitate sportivă în rutina lor, acest interes fiind mai pregnant în rândul Generaţiei Z (49%) şi mai scăzut în rândul seniorilor şi pensionarilor (28%), o treime dintre respondenţi sunt deschişi să facă schimbări în ceea ce priveşte obiceiurile legate de somn, reprezentanţii Generaţiei Z manifestă un interes mai puţin pronunţat în ceea ce priveşte obţinerea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională, 64% dintre maturii fără partener şi 67% dintre seniori şi pensionari sunt deschişi să facă schimbări în stilul lor de alimentaţie pentru a îmbrăţişa obiceiuri sustenabile cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii, în timp ce doar 47% dintre tinerii profesionişti sunt dispuşi să aibă această abordare.

De asemenea, 32% dintre cei intervievaţi alocă lunar între 0-100 lei pentru achiziţii de care nu au realmente nevoie, cu o tendinţă accentuată în rândul bărbaţilor (37%), în timp ce această tendinţă este şi mai accentuată în rândul reprezentanţilor Generaţiei Z, care alocă între 200-300 lei acestui tip de achiziţii.

Studiul s-a desfăşurat în perioada 8 - 14 august 2023 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+ din România, utilizatori de internet. Mărimea eşantionului a fost de 1015 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare pentru targetul general este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.