Romi repatriaţi voluntar - subiectul zilei pentru francezi; reacţiile Bucureştiului palide

Ţiganii, cinstiţi sau necinstiţi, aflaţi în Franţa au intrat în malaxorul generat de politica de securitate a preşedintelui Nicolas Sarkozy, prima tranşă de renegaţi de bunăvoie înregistrându-se joi, când zeci de romi, care au primit între 100 şi 300 de euro, se întorc în România.

Zeci de romi acceptă repatrierea voluntară în schimbul a 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil minor, dar mulţi visează să se întoarcă.

Ministerul francez al Imigraţiei, Integrării şi Identităţii Naţionale, Eric Besson, a recunoscut că legea permite celor repatriaţi să se întoarcă, dar, legal, ei nu vor avea unde să-şi amplaseze tabăra sau să primească asistenţă umanitară.

Cetăţenii români au dreptul de a rămâne în Franţa până la trei luni, dar după aceea ei trebuie să facă dovada ocupării unui loc de muncă, deţinerii unui venit şi a unei asigurări de sănătate.

"Măsurile hotărâte de autorităţile franceze în vederea evacuării taberelor ilegale sunt pe deplin conforme regulilor europene şi nu aduc nicio atingere libertăţii de circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene (UE), aşa cum au fost ele definite în tratate", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Bernard Valero.

Valero a adăugat că o directivă europeană "prevede în mod expres restricţionarea dreptului de liberă circulaţie, din motive care ţin de ordine, securitate şi sănătate publică".

Invocându-se această directivă europeană, un pachet legislativ privind imigrarea promovat în 2008 de Guvernul Silvio Berlusconi, în plină campanie electorală a liderului italian, a fost extrem de criticat de state membre ale Uniunii Europene, susţinându-se că actul normativ încălca drepturi stabilite de Convenţia Europeană, ratificată de Executivul de la Roma.

Măsurile dispuse recent de Franţa nu par a nemulţumi state membre UE.

Totuşi, Franţa este criticată la nivel internaţional din cauza măsurilor de evacuare a taberelor ilegale de romi, proveniţi în principal din România şi Bulgaria, comenta Deutsche Welle.

Aceste măsuri, susţinute de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, au atras critici ferme din partea Naţiunilor Unite şi Consiliului Europei, dar şi din partea Ligii franceze a Drepturilor Omului, al cărei vicepreşedinte, Malik Salemkour, a apreciat că în ţară există o problemă de "rasism instituţionalizat".

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale investighează, de asemenea, modul în care sunt tratate comunităţile rome. Un membru al comitetului a apreciat că măsurile luate în Franţa amintesc de Guvernul de la Vichy, care a colaborat cu ocupanţii nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, ambasadorul francez la ONU, Jacques Pellet, a respins acuzaţiile potrivit cărora Guvernul de la Paris ar adopta o abordare rasistă faţă de romi. Potrivit acestuia, "situaţia financiară extrem de precară" a minorităţii rome, ca şi originile sale din afara Franţei "îngreunează integrarea" acesteia.

Geoană: Reacţia României în cazul romilor din Franţa este "palidă" şi "neconvingătoare"

La Bucureşti, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, fost ministru de Externe, crede că repatrierea romilor din Franţa este o rezolvare superficială a problemei. În plus, spune Mircea Geoană, Parisul abordează problema într-o manieră "mai musculară".

"Cred că repatrierile nu rezolvă decât superficial o problemă, care este reală, pe care nu avem voie să o subestimăm sau ignorăm. Cred că această manieră mai musculară, pe care autorităţile franceze încearcă s-o aplice în general pe acest subiect are şi o importantă componentă de politică internă franceză. Acest lucru este indubitabil", a susţinut, joi, la RFI, fostul ministru de Externe.

Mircea Geoană a mai afirmat că şi România trebuie să se implice în integrarea romilor în societate.

Anastase: Repatrierea romilor poate fi o soluţie de moment, dar pe fond, problema nu se rezolvă

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat, joi, că repatrierea romilor poate fi o soluţie de moment, dar pe fond, problema nu se rezolvă.

"Evident, poate fi o soluţie de moment pentru o comunitate, în momentul în care consideră că este într-un anumit fel agresată. În schimb, pe fond, problema nu se rezolvă. Pe fond, abordarea nu este cea corectă şi lucrul acesta a fost spus nu numai de autorităţile române, ci şi de Comisia Europeană şi nu o dată, ci în repetate rânduri. Vinovăţiile colective nu sunt cele corecte. Sigur, pentru cei care greşesc există legea. Abordarea într-un mod colectiv nu este calea nici corectă, nici europeană", a afirmat, la RFI, Roberta Anastase.

Băsescu: Înţelegem poziţia Franţei, susţinem dreptul la liberă circulaţie, dorim soluţie convenabilă

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Iaşi, că România înţelege poziţia Franţei în problematica romilor, dar susţine dreptul oricărui cetăţean român de a circula liber în interiorul UE şi va colabora cu Parisul pentru găsirea unei soluţii "convenabile" ambelor ţări, dar şi cetăţenilor.

"Noi înţelegem poziţia Guvernului francez. În acelaşi timp, susţinem fără rezerve dreptul oricărui cetăţean român de a circula liber în interiorul Uniunii Europene", a declarat preşedintele Băsescu, întrebat ce părere are despre acţiunile Franţei în privinţa romilor.

El a adăugat că există şi o responsabilitate a României, amintind că probleme de acelaşi gen au fost în trecut cu Italia şi au fost rezolvate după ce un număr suficient de poliţişti români au fost detaşaţi în această ţară.

"Acelaşi lucru trebuie să îl facem în Franţa", a adăugat şeful statului român.

Traian Băsescu a precizat că Bucureştiul înţelege problemele pe care le creează taberele de romi din jurul oraşelor franceze şi va colabora cu Franţa pentru găsirea unei "soluţii convenabile" ambelor ţări, dar şi cetăţenilor lor.

Faptul că românii au emigrat in corpore în Italia şi Franţa a fost pentru că situaţia socio-politico-economică permitea, dar în timp autorităţile nu au ştiut cum să gestioneze acest flux, ceea ce a generat tensiuni în creştere. Situaţia a devenit apăsătoare, dar mâna de lucru românească era ieftină, în final rezultând un compromis acceptabil. O parte a acestor români sunt insă de etnie romă, iar unii dintre ei au săvârşit şi infracţiuni.

Potrivit Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, "cetăţenii Uniunii au dreptul de şedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioada de cel mult trei luni, fără nicio altă condiţie sau formalitate în afara cerinţei de a deţine o carte de identitate valabilă sau un paşaport valabil".

Articolul 5 privind dreptul la libertate şi la siguranţă din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) prevede că "orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă".

"Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale: a. dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un tribunal competent; b. dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei deţineri legale pentru nesupunerea la o hotărâre pronunţată, conform legii, de către un tribunal ori în vederea garantării executării unei obligaţii prevăzute de lege; c. dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia; d. dacă este vorba de detenţia legală a unui minor, hotărâtă pentru educaţia sa sub supraveghere sau despre detenţia sa legală, în scopul aducerii sale în faţa autorităţii competente; e. dacă este vorba despre detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond; f. dacă este vorba despre arestarea sau detenţia legală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de extrădare", stipulează articolul 5 al Convenţiei.

Totodată, orice persoană arestată trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa.

Iar orice persoană arestată sau deţinută trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.

Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii deţinerii sale şi să dispună eliberarea sa dacă deţinerea este ilegală, iar victima unei arestări sau a unei deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor legale are dreptul la reparaţii.

Pe de altă parte, articolul 6 privind dreptul la un proces echitabil din CEDO prevede că "orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa".

Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

Protocolul 7 al Convenţiei Europene impune ţărilor care au ratificat Convenţia să nu aplice dubla pedeapsă

Articolul 14 din CEDO interzicerea discriminarea. "Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie", prevede articolul 14.

Pe de altă parte, articolul 17 din CEDO interzicere abuzul de drept. "Nicio dispoziţie din prezenta convenţie nu poate fi interpretată ca implicând, pentru un Stat, un grup, sau un individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau a libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie sau de a aduce limitări mai ample acestor drepturi şi libertăţi decât acelea prevăzute de această convenţie", prevede articolul invocat.

Faptele unui acuzat, imigrant nelegal sau nu, trebuie să constituie o ameninţare reală, prezentă şi suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societăţii pentru a-l expulza, iar o măsură împotriva acestuia nu poate fi justificată de motivări care nu prezintă legătură efectivă cu cazul în sine sau sunt legate de consideraţii de prevenţie generală.

Simpla nerespectare a condiţiilor prevăzute de legea franceză referitoare la dreptul de şedere, pe teritoriul Franţei, al unui cetăţean român, nu poate fi circumscrisă excepţiilor, cu atât mai mult cu cât Directiva 2004/38/CE prevede că nici condamnările penale anterioare nu ar putea justifica, în sine, restrângerea libertăţii de circulaţie.

În Franţa se află aproximativ 15.000 de romi, dintre care mulţi provin din Bulgaria şi România şi care, în calitate de cetăţeni ai UE, au drept de şedere în Franţa, dar pot fi deportaţi în cazul în care comit infracţiuni.

Autorităţile franceze insistă, însă, că toate repatrierile sunt voluntare, însă este discutabilă voinţa de repatriere atât timp cât cei vizaţi primesc bani. Francezii şi poate alţi vest-europeni vor constata cât de voluntare sunt repatrierile atunci când se vor trezi înapoi cu o parte din cei repatriaţi. În cazuri similare din trecut, mulţi dintre cei repatriaţi au recunoscut că s-au întors strict pentru bani şi cu prima ocazie vor pleca înapoi.

În aceste condiţii, din nou autorităţile franceze şi cele române vor colabora "eficient" într-o conjunctură dificilă, însă problema romilor, recunoscută la nivel european, rămâne în continuare nerezolvată.