Rudele copiilor morţi la Giuleşti şi-au primit pruncii cu lacrimi şi blesteme pentru vinovaţi

Cu ochii umflaţi de plâns, rudele copiilor abia născuţi şi ucişi de incendiul de la Maternitatea Giuleşti au început să vină la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) "Mina Minovici" din Bucureşti încă de dimineaţă. Nu toţi copiii au fost predaţi părinţilor lor, unii dintre ei neputând participa la ritualul birocratic al actelor de deces şi alegând să-şi trimită rudele.

A fost cazul primei femei sosite la INML, bunica unuia dintre copiii decedaţi la Giuleşti. Înainte de a-şi ridica nepoţelul care a trăit doar câteva ore, femeia a ales să dea câteva declaraţii jurnaliştilor adunaţi în curtea instituţiei. Despre vinovaţi, despre cine ar trebui să plătească pentru drama familiei ei şi despre durerea care i-a cuprins fiica şi ginerele.

"Jegoşii care-şi spun Parlament sunt de vină!", a tunat femeia, pe nume Mariana, criticând măsurile de austeritate care au avut drept consecinţă blocarea angajărilor în sistemul sanitar şi, implicit, subîncadrarea pe posturi la maternitatea la care s-a petrecut tragedia. "Şi, bineînţeles, nemernica de asistentă", a continuat ea, acuzând-o pe cea care trebuia să aibă grijă de nepoţelul ei că nu era niciodată acolo şi că lua şpagă.

"Nu era niciodată acolo când aveai nevoie de ea. Şpagă i-am dat de fiecare dată. Când îi dădeam 50.000, se uita în buzunar şi strâmba din nas, începea să o apese pe fiică-mea pe burtă", a acuzat femeia, referindu-se la asistenta care "i-a neglijat pe copiii din salon" şi care "a lipsit prea mult de lângă ei".

Sistemul sanitar a fost şi ţinta acuzaţiilor unui tată venit să-şi ia copilul împreună cu cel care ar fi trebuit să i-l boteze. La ieşirea din curtea INML, bărbatul a oprit maşina, a coborât de la volan şi a ridicat portbagajul, lăsând să se vadă un sicriu mic şi alb.

"Acesta este rezultatul Ministerului Sănătăţii, al sistemului sanitar din România. Ăsta", a spus bărbatul stăpânindu-şi cu greu lacrimile şi arătând spre coşciugul în miniatură.

"Copilul în România este de vânzare, 50 de milioane, atât am înţeles că valorează un copil (pentru Guvern, n.r.). Sunt bani însângeraţi", a continuat, cu barba tremurându-i de emoţie, cel ce urma să-i fie micuţului părinte sufletesc şi să-l ajute să primească taina botezului de care n-a mai avut parte. Înainte de a pleca, a ţinut să mulţumească jurnaliştilor pentru mediatizarea cazului şi să-i roage să-i ajute în continuare în lupta pe care intenţionează să o dea cu sistemul, căci vor fi parte civilă în procesul penal început şi vor ca vinovaţii "să fie scoşi din văgăunile în care se ascund şi să fie traşi la răspundere: guvernanţi, politicienii, toţi cei care conduc şi au condus sitemul".

În timp ce naşul care n-a mai apucat să-l ţină pe copil în braţe în faţa preotului dădea declaraţii dure la adresa celor care au gestionat de-a lungul anilor sistemul sanitar, tatăl copilului mort s-a urcat suspinând în maşină şi a ridicat geamul, aşteptând să-şi ducă acasă micul sicriu - ce-a mai rămas din visul lui.

Prima mamă care a apărut vineri la INML nu a putut să coboare din maşina familiei, rămânând zeci de minute cu capul în mâini, într-un plâns înfundat. Şi soţul ei, un tânăr din Argeş, îmbrăcat în negru, a izbucnit în plâns lângă maşină atunci când şi-a primit pruncul într-un sicriu mic din lemn maro. Desfigurat de durere şi dezorientat, tatăl a spus că nu ştie ce va face în viitor, căci nimic nu-i va aduce copilul înapoi. "Nu mi-l poate aduce nimeni înapoi. Nu-mi trebuie bani, nu-mi trebuie nimic", a spus bărbatul, precizând că nu s-a hotărât dacă va da sau nu maternitatea în judecată.

Chiar şi în această situaţie, tânărul a ţinut să laude medicii din maternitate şi condiţiile de la Giuleşti, precizând că tratamentul primit de soţia sa acolo a fost "ireproşabil" până la momentul tragediei.

"Nu ştim cine este de vină: asistenta, vreun electrician, nu ştim. Dar nu putem spune că a fost rău, că nu e aşa. Am avut parte de doctori buni, care ne-au tratat bine. Aşa a fost să fie", a spus acesta, încheind brusc discuţia.

Şi Andrei Dragomirescu, poate cel mai încercat dintre părinţii copiilor morţi la Giuleşti, dat fiind telefonul de condoleanţe primit de la Poliţie pe când copilul lui se zbătea între viaţă şi moarte, a lăudat medicii de la maternitate.

"Am fost trataţi excelent acolo. A născut la unu noaptea şi medicul a venit la naştere fără să comenteze, fără probleme", a spus bărbatul. "Nemernica e de vină, cu ea am eu ce am", a continuat bărbatul, referindu-se la asistenta acuzată că a neglijat bebeluşii aflaţi la terapie intensivă.

"Nemernica şi poliţistul care m-a sunat. P-ăştia nu-i las", a spus bărbatul, suferind, dar încă puternic, în vreme ce aştepta eliberarea unor hârtii pentru a putea pleca să-şi îngroape bebeluşul.

Dragomirescu a arătat că a salvat în telefonul mobil numărul poliţistului Daniel Badea, cel care l-a sunat să-l anunţe despre decesul copilului cât timp micuţul era încă în viaţă, iar apoi a revenit pentru a-şi cere scuze.

"Vor plăti, dar acum trebuie să mă concentrez asupra familiei mele", a spus el, arătând că mama micuţului suferă teribil, ea având o naştere cu multiple complicaţii, iar acum având probleme cu "furia laptelui". "Merge cocoşată prin casă de durere. Fizică... De aia sufletească ce să mai vorbim...", a continuat el, înghiţindu-şi un suspin şi privind pentru o clipă spre cer.

"O să trecem peste asta împreună. Voi încerca să fiu puternic", s-a consolat bărbatul, însoţit la INML de doi prieteni şi de cel care trebuia să-i boteze pruncul.

Ultimii sosiţi la INML pentru a-şi lua acasă copilul mort au fost un cetăţean turc şi soţia acestuia, însoţiţi de doi apropiaţi. Mama copilului era în stare de şoc şi a plând necontenit, iar tatăl era terminat de durere. Au intrat în clădire pentru câteva zeci de minute, după care tatăl a ieşit şi, cu ochii în lacrimi, s-a dus lângă maşină şi s-a aşezat pe o bordură, cu capul în mâini. Cei doi apropiaţi au explicat că situaţia este cu atât mai grea pentru el întrucât nu înţelege foarte bine limba română.

Prietena care i-a însoţit pe cei doi a povestit că nimănui nu-i este clar de ce copilul acestora a ajuns la terapie intensivă deşi avea o greutate aproape normală iar complicaţiile fuseseră depăşite.

"Le-au spus de la maternitate că al lor a fost primul aruncat de explozie, pentru că nu era acoperit în incubator, el neavând nevoie de tratament special. Nu înţelege nimeni, nu ne-a explicat nimeni de ce l-au luat din salon şi l-au dus la terapie intensivă. Avea 2,5 kilograme şi, deşi era prematur, era stabilizat...", a spus prietena de familie a turcului, suspinând şi ea.

Cu sufletele amare, cu toţii şi-au primit sicriele ca de jucărie şi au plecat care-ncotro, pentru a-şi îngropa copiii care nu s-au bucurat de viaţă decât câteva ore. Însă povestea lor plină de durere va continua, fie chiar şi pentru că biserica rămâne pe poziţii şi refuză ca pruncii, care nu au fost botezaţi, să fie îngropaţi creştineşte, lucru extrem de important pentru câţiva dintre ei. După acest nou şoc, pentru părinţii în doliu va urma o perioadă lungă de tristeţe.

(Material realizat de Ovidiu Vanghele).