Salman Rushdie, romancierul de origine indiană care a stat ascuns ani de zile sub ameninţări cu moartea din partea Iranului din cauza scrierilor sale, a fost înjunghiat în gât pe scenă la o conferinţă în statul New York şi transportat cu elicopterul la spital, a anunţat poliţia.
„Primeşte îngrijirile de care are nevoie”, a declarat guvernatorul statului New York, Kathy Hochul, precizând că scriitorul este în viaţă.
Andrew Wylie, un purtător de cuvânt al lui Rushdie, a transmis o declaraţie scrisă în care spune că „Salman este în operaţie”.
Autorul a căzut pe podea atunci când bărbatul l-a atacat, iar apoi a fost înconjurat de un mic grup de persoane care i-au ridicat picioarele, aparent pentru a trimite mai mult sânge în partea superioară a corpului, în timp ce atacatorul a fost imobilizat, potrivit unui martor prezent la conferinţă.
Rushdie, care s-a născut într-o familie musulmană din Kashmiri în Bombay, cunoscut în prezent sub numele de Mumbai, înainte de a se muta în Marea Britanie, s-a confruntat cu ameninţări cu moartea pentru cel de-al patrulea roman al său, „Versetele satanice”, despre care unii musulmani au spus că ar conţine pasaje blasfemiatoare. Romanul a fost interzis în multe ţări cu populaţie musulmană numeroasă la publicarea sa în 1988.
Un an mai târziu, ayatollahul Ruhollah Khomeini, pe atunci liderul suprem al Iranului, a pronunţat o fatwa, sau un edict religios, prin care îi îndemna pe musulmani să îl ucidă pe romancier şi pe toţi cei implicaţi în publicarea sa pentru blasfemie.
Rushdie, care şi-a numit romanul „destul de blând”, s-a ascuns timp de mulţi ani. Hitoshi Igarashi, traducătorul japonez al romanului, a fost asasinat în 1991. În 1998, guvernul iranian a declarat că nu va mai susţine fatwa, iar Rushdie a trăit relativ deschis în ultimii ani.
Organizaţii iraniene, unele afiliate guvernului, au ridicat o recompensă de milioane de dolari pentru uciderea lui Rushdie. Iar succesorul lui Khomeini în funcţia de lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat, încă din 2017, că fatwa este încă valabilă.
Rushdie a publicat o carte de memorii despre viaţa sa sub fatwa, intitulată „Joseph Anton”, pseudonimul pe care l-a folosit în timp ce se afla sub protecţia poliţiei britanice. Cel de-al doilea roman al său, „Midnight Children”, este o alegorie a realismului magic, plasată în timpul împărţirii Indiei în 1947, şi a câştigat Premiul Booker. Noul său roman, „Victory City”, urmează să fie publicat în februarie.
Premierul britanic Boris Johnson a declarat după atac că este consternat de faptul că Rushdie a fost „înjunghiat în timp ce îşi exercita un drept pe care nu ar trebui să încetăm niciodată să îl apărăm”.
Rushdie se afla la Chautauqua Institution pentru a lua parte la o discuţie despre faptul că Statele Unite servesc drept azil pentru scriitorii şi artiştii aflaţi în exil şi „ca o casă pentru libertatea de exprimare creativă”, potrivit site-ului instituţiei.
Nu au existat controale de securitate evidente la locul de desfăşurare, personalul verificând pur şi simplu biletele de intrare ale oamenilor, a declarat martorul ocular care se afla în public. Chautauqua a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebată despre măsurile de securitate.
Rushdie a devenit cetăţean american în 2016 şi locuieşte în New York. El a fost un critic acerb al religiei din toate domeniile. El a criticat opresiunea şi violenţa din India, ţara sa natală, inclusiv sub guvernul hindus-naţionalist al premierului Narendra Modi, membru al Partidului Bharatiya Janata.
Misiunea Iranului la Naţiunile Unite de la New York nu a transmis o reacţie.
PEN America, un grup de apărare a libertăţii de exprimare al cărui fost preşedinte este Rushdie, a declarat că este „în stare de şoc şi oroare” în legătură cu ceea ce a numit un atac fără precedent asupra unui scriitor din Statele Unite.
„Salman Rushdie a fost vizat pentru cuvintele sale timp de zeci de ani, dar nu s-a clintit niciodată şi nici nu a şovăit”, a declarat Suzanne Nossel, directorul executiv al PEN, într-un comunicat. În cursul dimineţii, Rushdie i-a trimis un e-mail pentru a o ajuta cu relocarea scriitorilor ucraineni care caută refugiu, a spus ea.
Senatorul american Chuck Schumer din New York a numit acest lucru „un atac asupra libertăţii de exprimare şi de gândire”.