Salvaţi Copiii dă startul unui program de sprijinire a copiilor vulnerabili/ Zeci de mii de copii trăiesc separaţi de familie

• copii în servicii de tip rezidenţial: 17.096
• copii în servicii de tip familial: 35.687
• Pe lângă aceştia, anual, aproximativ 700 de copii sunt părăsiţi în unităţi sanitare, dintre care aproximativ 500 în maternităţi.

Care sunt consecinţele instituţionalizării copiilor 

• Copiii instituţionalizaţi sunt mult mai expuşi diferitelor forme de abuz şi neglijare în lipsa unui mediu cald şi predictibil. Acei copii care au experimentat diferite forme de abuz şi neglijare sunt de 4 ori mai predispuşi să dezvolte tulburări de personalitate la vârsta adultă decât ceilalţi copii (Johnson si colab, 1999). Aceste tulburări sunt caracterizate de o serie de trăsături cognitive, afective şi relaţionale disfuncţionale persistente în timp, cu un impact  negativ asupra funcţionalităţii lor. La maturitate, aceşti copii pot manifesta lipsă de empatie, inflexibilitate cognitivă, comportamente heteroagresive şi autoagresive, tulburări de adaptare, comportamente de disimulare a adevărului; 

• ​ Copiii instituţionalizaţi (grupul I) suferă „declinuri şi întârzieri semnificative în toate aspectele cogniţiei şi limbajului: au o funcţie intelectuală diminuată, prezintă deficite atât ale funcţiilor executive, cât şi ale memoriei şi profunde întârzieri ale limbajului”, arată rezultatele evaluării cognitive. (Charles Nelson, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah – Copiii abandonaţi ai României. Privaţiune, dezvoltare cerebrală şi eforturi de recuperare, Bucureşti, Editura Trei, 2014)

• Copiii plasaţi în familii sociale (grupul II), mai ales dacă acest lucru se întâmplă înaintea vârstei de 2 ani, pot prezenta progrese semnificative ale IQ-ului şi ale limbajului, însă niciodată ca acelea ale copiilor care nu au fost  instituţionalizaţi (grupul III).

• Creşterea copiilor în instituţii determină apariţia şi persistenţa unui număr mai mare de comportamente stereotipe (legănat, lovit etc.) faţă de copiii din celelalte două grupuri, ca urmare a privării în anii timpurii de o stimulare senzorială adecvată.

Ce soluţii propune Salvaţii Copiii pentru copiii vulnerabili

• Reducerea numărului de copii care intră în instituţii de tip rezidenţial prin dezvoltarea de servicii comunitare destinate prevenirii separării copilului de părinţi în judeţele  Mureş şi Braşov.

• Derularea unei campanii de promovare cu privire la drepturile copilului, cu accent pe dreptul la o familie; elaborarea unor materiale de informare şi sensibilizare.

• Crearea a două reţele interinstituţionale în judeţele Mureş şi Braşov, derularea a minim 8 întâlniri tehnice de lucru organizate pentru îmbunătăţirea procesului de identificare şi monitorizare a copiilor expuşi riscului de separare de familie. Concluziile, recomandările şi propunerile formulate în urma întâlnirilor de lucru ale reţelelor interinstituţionale, completate cu informaţiile colectate din activităţile derulate cu grupul ţintă vor fi cuprinse într-un raport care va fi pus la dispoziţia factorilor decidenţi de la nivel central (de ex. ANDPDCA, Ministerul Muncii) şi de la nivel local (de ex. primăria Târgu Mureş şi DAS Târgu Mureş, CJ Mureş şi DGASPC Mureş), în vederea formulării de politici publice coerente şi funcţionale şi propunerii de tipuri de intervenţii cât mai targetate, astfel încât să răspundă eficient nevoilor copiilor aflaţi în risc de separare de familie.

• Oferirea de servicii sociale complexe furnizate pentru 230  de copii expuşi riscului de separare în 4 centre de zi localizate în Târgu Mureş şi Braşov.

• Organizarea de activităţi de dezvoltare personală şi dobândirea de deprinderi de viaţă independentă pentru 230 de copii.

• Oferirea de servicii de consiliere şi sprijin psihologic pentru 110 copii expuşi riscului de separare şi sprijin pentru părinţi şi copii localizaţi în Târgu Mureş.

• Oferirea de suport material constând în rechizite, alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte.