Salvaţi Copiii: Peste 5000 de minori au dispărut de acasă în ultimul an. Majoritatea,plecări voluntare

Peste 5.000 de minori au dispărut de acasă în ultimul an, între care 151 aveau vârste de până la 10 ani, cele mai multe dispariţii fiind înregistrate în Bucureşti, Constanţa şi Neamţ, informează Salvaţi Copiii. În 95% dintre cazuri au fost plecări voluntare.

Urmărește
204 afișări
Imaginea articolului Salvaţi Copiii: Peste 5000 de minori au dispărut de acasă în ultimul an. Majoritatea,plecări voluntare

Salvaţi Copiii: Peste 5000 de minori au dispărut de acasă în ultimul an. Majoritatea,plecări voluntare

„În ultimul an (30 aprilie 2018 – 20 mai 2019), 5.078 de minori au dispărut de acasă, dintre care 151 cu vârste până la 10 ani, 1.410 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 3.517 mai mari de 14 ani, potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliţie”, se arată într-un comunicat de presă transmis de organizaţia Salvaţi Copiii.

Potrivit sursei citate, în aceeaşi perioadă de timp, potrivit aceleiaşi surse, 5.072 de minori au fost găsiţi, dintre care: 158 cu vârste până la 10 ani; 1.395 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani; 3.519 mai mari de 14 ani.

Cele mai multe dispariţii au fost înregistrate la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti (sectoarele 1-6), I.P.J. Constanţa şi I.P.J. Neamţ, arată datele centralizate.

În 95% din cazuri este vorba de plecări voluntare, cele mai multe dispariţii fiind înregistrate în rândul adolescenţilor. Copiii pleacă intenţionat de la domiciliu sau din centrele de ocrotire a copiilor, pe o perioadă nedeterminată, mai arată Salvaţi Copiii.

„Tot mai mulţi copii trăiesc situaţii de viaţă în care fuga de acasă pare să fie cea mai bună soluţie. Au nevoie de sprijinul nostru imediat şi consistent pentru a realiza că este o falsă soluţie, este un risc suplimentar pentru exploatare, abuz, trafic de copii. O atenţie deosebită trebuie acordată copiilor din centrele de ocrotire şi copiilor lipsiţi de protecţie parentală, urmare a fenomenului migraţiei economice. Fuga reprezintă în viziunea lor o soluţie pentru toate problemele cu care se confruntă, fără să realizeze că, dincolo de uşa casei sau a insitutţiei de protecţie sunt adesea provocări mai mari, greu de gestionat. Aceste situaţii cu care ne confruntăm trebuie abordate urgent prin crearea unor mecanisme eficiente de prevenire adresate deopotrivă copiilor şi adulţilor care îi au în grijă”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

Datele furnizate de Federaţia Europeană pentru Copilul Dispărut şi Exploatat Sexual (Missing Children Europe), centralizate la nivel european, arată contextele în care ajung copiii dispăruţi: 58% sunt victime ale unei forme de abuz sau exploatare; 19% sunt răpiţi în contextul proceselor de stabilire a custodiei parentale (numai 16% din procedurile de răpire ale părinţilor au fost soluţionate prin mediere, în ciuda beneficiilor sale cunoscute pentru bunăstarea părinţilor şi a copiilor); 17% din cazurile de copii dispăruţi în Europa au caracter transfrontalier; în 20% din cazuri, apelurile din presă şi sistemele de alertă pentru copii au jucat un rol important în găsirea copiilor dispăruţi; dormitul pe stradă, cerşitul şi prostituarea sunt cele mai frecvente strategii, de risc maxim, pe care copiii fugari le au la îndemână pentru a supravieţui.

„Mesajul „Fuga de acasă este o capcană, nu un refugiu!” este unul esenţial şi echipele de voluntari şi specialişti ale Salvaţi Copiii au desfăşurat activităţi educaţionale cu peste 1.500 de elevi, din Bucureşti şi alte 11 judeţe ale ţării, pentru a-i avertiza asupra situaţiilor de risc în care copiii şi adolescenţii lipsiţi de sprijin pot lua decizii cu impact negativ major asupra siguranţei şi vieţii lor”, mai subliniază comunicatul de presă.

Reprezentanţii organizaţiei prezintă şi principalele motive şi factorii de risc care îi determină pe copii să îşi părăsească familia sau centrele de ocrotire: neglijarea şi lipsa de supraveghere din partea adulţilor responsabili; conflictele repetate din familie, abuzurile asupra copiilor, fizice şi/sau emoţionale lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparţinătorilor legali la muncă în străinătate; blocaje în comunicarea cu părinţii, cu precădere în situaţii dificile; abandonul şcolar şi influenţa/presiunea anturajului; consumul de alcool şi substanţe halucinogene; situaţia economică precară a familiei.

Din anul 1983, ziua de 25 mai este dedicată copiilor dispăruţi, iar la nivel mondial sunt organizate acţiuni de sensibilizare cu privire la problematica copiilor declaraţi dispăruţi în întreaga lume.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici