Sănătatea mintală la locul de muncă în 2024: între tăcere şi presiunea de a performa

08 oct. 2024, 10:03,

Gabriel Negreanu

Într-un context în care sănătatea mintală devine din ce în ce mai fragilă pentru milioane de angajaţi din întreaga lume, angajaţii din România continuă să se confrunte cu dificultăţi majore în a adresa acest subiect la locul de muncă. În ciuda unei creşteri de conştientizare la nivel global, sănătatea mintală rămâne un subiect sensibil şi, în multe organizaţii, este trecut sub tăcere.

Potrivit raportului „Ce ROST are Sănătatea Mintală la Locul de Muncă în România?”, lansat de Andra Pintican, fondatoarea Şcolii de HR şi Airost.ro, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, peste 32% dintre respondenti nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală în echipele lor, în timp ce alţi 44% declară că subiectul este abordat doar rareori. Mai mult, 41% dintre cei care evită să discute despre sănătatea psiho-emoţională la locul de muncă au recunoscut că se simt frecvent copleşiţi, iar 74% dintre aceştia nu beneficiază de niciun fel de suport specializat.

Raportul se bazează pe răspunsurile a peste 3.500 de angajaţi şi a fost realizat în perioada 1-15 septembrie 2024. Pe lângă analiza obiceiurilor şi atitudinilor privind sănătatea mintală la locul de muncă, raportul de 88 de pagini evidenţiază impactul tăcerii asupra productivităţii şi bunăstării angajaţilor din România.

„Studiul acesta este un apel la acţiune pentru organizaţiile din România. Sănătatea mintală nu este doar un beneficiu opţional, ci o prioritate organizaţională critică pentru sustenabilitatea şi succesul pe termen lung. Dacă vrem angajaţi implicaţi şi o comunitate profesională sănătoasă, trebuie să spargem barierele tăcerii şi să normalizăm discuţiile despre sănătatea emoţională la toate nivelurile companiei,” a declarat Andra Pintican, fondatoarea Şcolii de HR şi Airost.ro.

Sindromul de burnout digital agravează criza globală de sănătate mintală

Campionatul European de Rugby: Echipa României joacă ultimul meci din grupă împotriva Portugaliei. Stejarii şi-au asigurat deja calificarea la Cupa Mondială

Statistici alarmante şi un subiect tabu în companiile din România

32% dintre respondenţi nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală la locul de muncă.
44% abordează subiectul extrem de rar.
41,27% dintre cei care evită discuţiile despre sănătatea mintală au raportat că se simt frecvent copleşiţi la job.
47% dintre angajaţi experimentează des simptome de anxietate legate de muncă.
33% recunosc că experimentează frecvent simptome fizice ale stresului, precum dureri de cap sau probleme digestive.
70% dintre respondenţi nu beneficiază de consiliere psihologică, invocând lipsa resurselor financiare sau lipsa de disponibilitate emoţională.

Aceste rezultate indică o presiune semnificativă pusă asupra angajaţilor, în special asupra celor care încearcă să îşi menţină performanţa în contexte profesionale toxice, care nu oferă sprijin psiho-emoţional.

Ce spune raportul despre sănătatea mintală şi performanţă?

Pe lângă analiza obiceiurilor şi atitudinilor privind sănătatea mintală la locul de muncă, raportul de 88 de pagini evidenţiază impactul tăcerii asupra productivităţii şi bunăstării angajaţilor din România. Persoanele care declară că au ales meseria din necesitate tind să raporteze mai frecvent niveluri ridicate de stres comparativ cu cei care îşi trăiesc munca ca pe o vocaţie. În plus, cei care se simt susţinuţi în organizaţiile lor raportează o satisfacţie profesională şi personală mai mare, contribuind la reducerea fluctuaţiei de personal şi la o cultură organizaţională pozitivă.

„În multe organizaţii am analizat strategii de wellbeing şi am observat rate scăzute de utilizare a serviciilor de terapie. Acest lucru ar putea indica faptul că oamenii nu simt nevoia de suport, însă datele din raport ne arată altceva. Mă întreb în ce măsură angajaţii conştientizează cum îi poate ajuta terapia? Poate că primul pas nu este să oferim resurse, ci să investim mai întâi în educaţie psiho-emoţională pentru a construi un nivel de înţelegere şi acceptare în jurul sănătăţii mintale. Nu putem aştepta să intervenim doar atunci când problemele de sănătate mintală devin critice – trebuie să aducem sănătatea mintală în centrul preocupărilor organizaţionale prin educaţie şi suport constant.”” a subliniat Andra Pintican.

Ce pot face organizaţiile pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaţilor?

Raportul detaliază recomandări specifice pentru companii, inclusiv:

Traininguri specializate pentru manageri, pentru a înţelege şi gestiona sănătatea mintală a echipei lor.
Crearea unui plan strategic pentru sănătatea mintală la locul de muncă, care să includă atât intervenţii individuale, cât şi iniţiative de grup.
Normalizarea discuţiilor despre sănătatea mintală prin includerea subiectului în şedinţele de echipă.
Facilitarea accesului la resurse de suport, inclusiv consiliere psihologică şi workshop-uri de alfabetizare emoţională.
Lansarea de programe de formare, cum este certificarea de Mental Health First Aid Responder, care oferă angajaţilor abilităţi concrete pentru a sprijini colegii în momente de criză.

Schimbăm paradigma „Aşa e la noi” şi creăm o nouă cultură a sănătăţii mintale

Acest raport este lansat în contextul Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale pentru a atrage atenţia asupra urgenţei cu care trebuie abordată această problemă la nivelul companiilor din România.

„Nu mai putem accepta tăcerea ca pe o normă. Dacă vrem să construim un viitor în care angajaţii să fie cu adevărat implicaţi şi sănătoşi, trebuie să investim acum în sănătatea psiho-emoţională a echipelor noastre şi să considerăm sănătatea mintală drept un pilon strategic pentru performanţa organizaţională,” a concluzionat Andra Pintican.

Raportul integral, „Ce ROST are Sănătatea Mintală la Locul de Muncă în România?”, poate fi descărcat de pe site-ul oficial.

REZULTATE CHESTIONAR SĂNĂTATE MINTALĂ şi EMOŢIONALĂ LA LOCUL DE MUNCA

Care este nivelul tău de educaţie în acest moment?

Masterat – 54.3%
Licenţă – 38, 3%
Liceu – 3,3%
Doctorat – 2, 2%
Altul – 0, 7%

Care este statutul tau profesional în acest moment al vieţii tale?

lucrez full /part time hibrid – 34, 6%
lucrez full/ time office based – 27,8%
lucrez full/part time, remote – 20,1%
antreprenor/freelancer – 7,7%
Nu lucrez- 4,5%
sunt in CIC – 1,8%
Sunt şomer – 1,2%
Mă pregătesc să mă întorc la muncă din CIC – 1,1 %
Other – 1, 3%

Cum ai ales domeniul sau meseria în care lucrezi?

Am ales-o din necesitate (ex. oportunităţi de angajare) – 39, 6%
Am ales-o din pasiune – 25,2%
Am fost ghidat(ă) de educaţie sau experienţă anterioară – 24, 5%
Am fost influenţat(ă) de familie sau prieteni – 7,6%
Other – 3%

Pe o scară de 1 la 10, cât de mult îţi place munca pe care o faci în prezent?

1.1% – 40 resp.
1.3% – 45 resp.
1.8% – 66 resp
2.9% – 102 resp.
7.2% – 258 resp.
7.4% – 263 resp.
17.9% – 640 resp.
24.8% – 886 resp.
16.8% – 599 resp.
15.8% – 565 resp.

Pe o scară de la 1 la 10, cum ai evalua nivelul tău de stres la locul de muncă?

1- 1,7%
2 – 3%
3 – 4,5%
4- 4,3%
5 – 9, 1%
6 – 8,8%
7 – 15,6%
8 – 20,6%
9 – 16%
10 – 15,6%

Care este principala sursă de stres la locul tău de muncă?

Volumul de muncă – 26.6%
Lipsa de resurse necesare – 17.3%
Conflicte cu colegii sau superiorii – 16, 9%
Termene limită strânse – 15,7%
Nesiguranţa locului de muncă 13%

Cât de des simţi că te odihneşti într-adevăr atunci când dormi?

Rareori – 36.7%
Des – 29.8%
Uneori – 28.6%
Foarte des – 4,9%

Cât de des ai experimentat simptome fizice asociate cu stresul (de exemplu, dureri de cap, probleme digestive)?

Uneori – 39.8%
Frecvent – 33.6%
Rareori – 16.4%
Foarte des – 8.6%
Niciodată – 1.5%

Cât de des îţi amâni mesele, vizitele la medic, evenimentele în familie sau odihna din cauza muncii?

Uneori – 37%
De cele mai multe ori – 30.2%
Rareori – 22.9%
Niciodată – 5.6%
Întotdeauna – 4.3%

Cât de des te simţi copleşit(ă) de responsabilităţile de la locul de muncă?

Uneori – 44.5%
Frecvent – 28.9%
Rareori – 17, 4%
Foarte des – 6,7%
Niciodată – 2,5%

Cât de sigur(ă) te simţi să îţi exprimi părerea sau să pui întrebări dificile în faţa superiorilor sau colegilor?

Sigur(ă) – 35.3%
Nesigur(ă) – 23,7%
Neutru – 21%
Foarte sigur (ă) – 14,5%
Foarte nesigur (ă) – 5,6%

Cât de des experimentezi simptome de anxietate legate de muncă (de exemplu, nervozitate, nelinişte)?

Uneori – 34.7%
Frecvent – 28,6%
Foarte des – 19,4%
Rareori – 14,9%
Niciodată – 2%

În general, te simţi motivat(ă) să îţi îndeplineşti sarcinile la locul de muncă?

De cele mai multe ori – 42 %
Uneori – 29, 9%
Rareori – 16, 7%
Da, întotdeauna- 8.4%
Niciodată – 3%

Cum ai evalua echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională?

Acceptabil – 42,5 %
Nesatisfăcător – 27,2%
Satisfăcător – 20,5%
Foarte satisfăcător – 5,3%
Foarte nesatisfăcător – 4,5%

În medie, câte ore pe săptămână îţi acorzi ţie, pentru relaxare?

1-3 ore – 42,2%
3-6 ore – 28, 3 %
+6 ore – 22,2%
0 ore – 7,3%

Cât de bine recunoşti simptomele de burnout la tine sau la colegi?

Moderat – 36, 3%
Bine- 29, 8%
Foarte bine – 15, 7%
Slab – 14, 9%
Deloc – 3, 3%

Cât de des observi semne de anxietate la colegii tăi?

Uneori – 45, 7%
De cele mai multe ori – 31%
Rareori – 13, 4%
Nu ştiu să identific – 4,7%
Întotdeauna- 3,5%
Niciodată – 1,8%

Cât de pregătit(ă) te simţi să oferi sprijin emoţional unui coleg care trece printr-o perioadă dificilă?

Pregătit(ă) – 39,8%
Moderat – 28,9%
Foarte pregătit (ă) – 15,2%
Puţin pregătit(ă) – 13,5%
Deloc pregătit(ă) – 2,6%

Cât de des discutaţi despre sănătatea mintală şi emoţională în cadrul echipei tale?

Niciodată – 32, 7%
Rareori – 28,8%
Uneori – 24,8%
De cele mai multe ori – 11,2%
Întotdeauna- 2,5%

Cum ai descrie deschiderea organizaţiei faţă de iniţiativele legate de sănătatea mintală?

Neutru – 32,9%
Deschisă – 21,9 %
Reticentă – 21,8%
Foarte reticentă – 15,1%
Foarte deschisă – 8.3 %

Cât de des simţi că stresul de la muncă îţi afectează relaţiile cu familia?

Uneori – 42,3%
Frecvent – 27,2%
Rareori – 17%
Foarte des- 9,2%
Niciodată – 4,4%

Cum îţi afectează stresul de la munca relatiile şi viaţa privata?

Cred ca mi-am afectat viata privată, punând munca şi responsabilităţile de la birou înaintea nevoilor membrilor familiei
Indisponibilitate emoţională, retragere, lipsa de implicare în evenimentele importante
Ma simt obosită după anumite zile încărcate şi mă închid în mine şi uneori refuz să mă mai văd cu anumite persoane – mai mai ales dacă sunt persoane din contextul muncii.
Nu mai am timp de viaţa privată
Uneori, simt că sunt într-o continuă stare de anxietate pe care nu o pot opri de îndată de închid laptopul.
Când mă întorc de la muncă, nu mai am energie să mă joc şi să petrec timp cu copiii. Altădată sunt furioasă şi mă răzbun pe ei
Starea negativă produsa de stres îmi influenţează câteodată, comportamentul.
Prea puţin timp rămas pentru mine şi familie, la finalul unei zile de lucru.
După terminarea jobului nu mai am energia sa fac nimic altceva pentru mine şi pentru familia mea sau cu prietenii mei. Astfel, timpul de calitate petrecut impreuna scade.
Când ajung acasă mă gândesc tot la job, nu pot sa dorm bine şi sunt nervoasă, mă răzbun tot pe familie şi tot asa.
Ma deconectez foarte greu atunci când am o situaţie dificila la munca si vorbesc foarte mult despre asta.
Sunt mai irascibil (ă)
Dureri de cap
În relaţia cu partenerul de viaţă, îmi afectează disponibilitatea de a face lucruri spontane din cauza oboselii, uneori nu reuşesc să mă gândesc şi la nevoile ei/ lui.
În relaţia cu familia, evit uneori să vorbesc cu ei, pentru că mă simt obosit/epuizat emoţional şi n-aş putea să fiu lângă ei aşa cum simt ca ar trebui.
Izolare, refugiu în muncă, lipsa de comunicare.
Faptul că petrec în medie 10-11 ore pe zi la muncă mă oboseste mental şi fizic, nu pot să am prea multe initiative sau energie în timpul liber, pentru familie sau prieteni