Santorini, victima propriului succes: Insula greacă luptă cu turismul în masă

Primarul din Santorini, Nikos Zorzos, avertizează cu privire la criza turismului excesiv.

Santorini nu va putea „să se salveze" dacă dezvoltarea galopantă - cel mai tangibil efect al turismului excesiv - nu este imediat frânată, a avertizat primarul.

Având în vedere că peste 3,4 milioane de turişti sunt aşteptaţi să viziteze în acest an Santorini, Nikos Zorzos a cerut măsuri urgente pentru a opri avalanşa de construcţii care riscă să provoace ruinarea insulei.

„Trăim într-un loc cu doar 25.000 de suflete şi nu avem nevoie de mai multe hoteluri sau de mai multe camere închiriate", a declarat el pentru The Guardian. „Dacă distrugi peisajul, unul atât de bogat ca al nostru, distrugi chiar motivul pentru care oamenii vin aici".

Boom-ul construcţiilor este direct legat de numărul record de persoane care vizitează o insulă care atinsese deja „punctul de saturaţie" înainte de pandemia Covid, potrivit lui Zorzos.

Faimoasă pentru apusurile de soare şi frumuseţea naturală unică, Santorini are aproximativ 80.000 de paturi de hotel, mai multe pe metru pătrat decât orice altă destinaţie turistică grecească,cu excepţia Kos şi Rodos.

Aproximativ o cincime din insula din sudul Mării Egee a fost deja „betonată”. Însă, spre consternarea ecologiştilor, autorităţile de la Atena au aprobat şi mai multe autorizaţii de construcţie între 2018 şi 2022, permiţând construirea pe o suprafaţă suplimentară de 449 579 de metri pătraţi - aproximativ 2% din suprafaţa totală.

Lanţurile hoteliere cu capital străin şi investitorii „strategici" în turism au condus cererile de acordare a licenţelor - multe dintre acestea în afara zonelor reglementate - care vor include unităţi de cazare de lux menite să încaseze mii de euro pe persoană pe noapte, în aşteptarea turiştilor înstăriţi din India şi China în anii următori.

Până în 2028, Grecia speră să atragă aproape 40 de milioane de turişti la nivel naţional - cu 5,5 milioane mai mulţi decât anul acesta şi de aproape patru ori populaţia sa totală.

Într-o intervenţie rară, luna trecută, preşedinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, a vorbit despre nevoia unei viziuni pe termen lung asupra capacităţii insulelor aflate la vârful de lance al turismului. Guvernul său de centru-dreapta, favorabil mediului de afaceri, a fost acuzat de o abordare prea permisivă a dezvoltării.

În această vară, până la 17.000 de turişti au străbătut zilnic străduţele înguste din Fira, oraşul Santorini de pe faleză. „Au existat momente în care presiunea este insuportabilă", a declarat Zorzos, vorbind despre ocaziile în care cinci nave de croazieră au sosit în acelaşi timp. „Peste tot e plin de oameni care nu au timp să se oprească, nu au timp să se bucure, care sunt de fapt plini de anxietate, pentru că sunt atât de grăbiţi".

Grecia este acum una dintre primele 10 destinaţii din lume, ministrul turismului, Olga Kefalogianni, anunţând că ţara şi-a stabilit obiectivul de a deveni o „putere turistică globală".

În ciuda unui alt sezon frenetic, primarul este încă optimist. „Poate că încă mă simt ca Sisif. Dar atitudinile s-au schimbat. Înainte, oamenii credeau că am greşit să fiu atât de critic. Acum, mă opresc pe stradă pentru a-mi spune cât de mult am avut dreptate. Nu vrem să devenim ca Veneţia sau Barcelona. Ştim că nu se mai poate continua aşa".