Şapte membri CSM spun că Lia Savonea a condus defectuos Consiliul şi cer să fie revocată din funcţia de preşedinte al forului: „A generat şi întreţinut o stare conflictuală cu ministrul Justiţiei” - DOCUMENT

„În temeiul art. 55 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicată şi cu modificările ulterioare, propunem Plenului Consiliului Superior al Magistraturii REVOCAREA din funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei judecător Lia Savonea pentru modul defectuos în care domnia sa şi-a exercitat atribuţiile prevăzute de lege pentru înalta demnitate de Preşedinte al CSM, îndepărtând Consiliul de la rolul său constituţional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”, se arată în debutul cererii înaintate către plenul CSM.

Cererea este semnată de judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Cristian Mihai Ban, judecătorul Andrea Annamaria Chiş, procurorul Florin Deac, judecătorul Bogdan Mateescu, procurorul Nicolae Andrei Solomon şi de procurorul Tatiana Toader.

Potrivit cererii intrate în posesia MEDIAFAX, preşedintele CSM, Lia Savonea, şi-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător atribuţia de reprezentare a Consiliului.

Cei şapte membri CSM subliniază că, pe plan intern, Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat în mod necorespunzător în relaţiile cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu, cum ar fi Ministerul Justiţiei, dar şi cu corpul magistraţilor, prin asociaţiile profesionale ale acestora şi, nu în ultimul rând, cu societatea civilă.

Redăm mai jos, punctele prin care Lia Savonea este acuzată de magistraţii menţionaţi că ar fi reprezentat în mod defectuos Consiliul pe plan intern. Între acestea se numără şi un punct care arată că Savonea a avut intâlniri particulare cu Adina Florea, şefi ai Inspecţiei Judiciare sau ai instanţelor.

„1. Preşedintele Consiliului a generat şi a întreţinut o stare conflictuală cu actualul ministru al justiţiei, dna. Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele şedinţe ale Plenului Consiliului în condiţiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă (a se vedea comunicatul din data de 5 octombrie 2019), să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activităţile Consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleşi sau de drept să participe la şedinţe, aspect care i-a fost reproşat şi de colegii judecători şi procurori, membri aleşi în Consiliu. (...)

Un alt subiect de dispută a fost lipsa unui răspuns într-un termen rezonabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea ministrului justiţiei din luna iulie 2019, referitoare la poziţia Consiliului privind recomandările din rapoartele Greco şi MCV având ca obiect situaţia justiţiei din România. Rapoartele au fost puse pe ordinea de zi a Plenului Consiliului abia în data de 8 octombrie 2019, după trei luni de la publicare, în condiţiile în care este notorie atitudinea critică a Preşedintelui Consiliului faţă de conţinutul rapoartelor, în general, sau de instituţiile europene care le întocmesc, aspecte evidenţiate şi în comunicatele de presă emise în numele Consiliului, dar neasumate instituţional de către acesta”, mai precizează magistraţii.

2. A încălcat dispoziţiile art. 38 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, prin transmiterea proiectului de modificare a legislaţiei privind activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condiţiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

3. A iniţiat în data de 29 ianuarie 2019 modificarea Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004, nr. 317/2004, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, şi mai ales fără a înştiinţa membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public.

4. A implicat Consiliul Superior al Magistraturii într-o polemică instituţională cu Preşedintele României pe tema refuzului acestuia de a numi în funcţia de ministru al justiţiei un judecător în funcţie (a se vedea în acest sens comunicatul de presă din data de 30 august 2019), deşi Consiliul nu are nicio atribuţie în această materie şi nu ar trebui să se implice sub nicio formă într-o procedură ce are un caracter eminamente politic.

5. A avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar – de exemplu cu adjunctul şefului SIIJ, dna. procuror Adina Florea în data de 1 aprilie 2019, actuali conducători ai Inspecţiei Judiciare, conducători de instanţe, fără să aducă la cunoştinţa membrilor Consiliului existenţa acestor întâlniri, obiectul discuţiilor şi concluziile la care s-a ajuns, ducând funcţia de reprezentare într-o zonă netransparentă, propice speculaţiilor.

6. Nu a păstrat un echilibru în gestionarea relaţiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, în condiţiile în care a avut atitudini pozitive faţă de unele asociaţii profesionale (AMR, UNJR, APR), şi a criticat alte asociaţii profesionale (AMASP, Forumul Judecătorilor din România şi Iniţiativa pentru Justiţie), creând disensiuni în corpul magistraţilor prin antagonizarea lor, inducând ideea falsă că doar unii sprijină reformele în justiţie şi sunt parteneri de încredere în dialogul interinstituţional, pe când ceilalţi sunt nişte elemente retrograde, care acţionează împotriva intereselor justiţiei şi dezinformează instituţiile internaţionale care întocmesc diferite rapoarte privind justiţia din România.

7. A transmis opiniei publice o imagine inexactă despre diferite activităţi sau poziţii ale Consiliului prin diverse comunicate de presă neasumate de toţi membrii acestuia, fie ai Secţiei pentru judecători, fie ai Plenului, omiţând în mod deliberat să menţioneze că au fost adoptate cu majoritatea voturilor şi lăsând să se înţeleagă un fals consens asupra unor subiecte controversate (a se vedea în aceste sens comunicatele de presă din datele de 30 august 2019 şi 31 iulie 2019 când, contrar unei practici constante care a avut temei regula generală a consemnării numărului de voturi, a refuzat fără niciun argument să menţioneze numărul membrilor care s-au opus acestor comunicate)”.

În documentul menţionat se mai arată că Lia Savonea ar fi afectat imaginea CSM şi a colegilor săi prin remarci şi acuzaţii tendenţioase şi improprii într-un organ colegial, cum ar fi declaraţia de presă din data de 8 octombrie când, dorind să aducă la cunoştinţa opiniei publice motivul amânării şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din acea dată a afirmat, fără a avea o bază factuală reală că: „atitudinea colegilor care lipsesc a produs consecinţe în magistratură, a împiedicat derularea unor activităţi, fiind un veritabil boicot instituţional”, insinuând o înţelegere obscură a membrilor aleşi cu procurorul general şi ministrul justiţiei.

Lia Savonea mai este acuzată că a abordat problema comunicării publice într-un mod lipsit de echilibru şi imparţialitate în funcţie de localizarea pe palierul politic a titularului acţiunii declanşatoare a reacţiilor Consiliului.

Cei şapte membri menţionează drept exemplu, în acest sens, o situaţie când şefa CSM le-a solicitat celorlalţi membri să reacţioneze sau a reacţionat ea însăşi prompt faţă de acţiunile sau declaraţiile unor oameni politici, cum ar fi declaraţiile preşedintelui României în cazul refuzului de a numi un nou ministru al justiţiei în luna septembrie 2019 sau comunicatul din 16 ianuarie 2019 referitor la declaraţia preşedintelui unui partid de opoziţie din data de 15 ianuarie 2019.

„Pe de altă parte, preşedintele CSM nu are nicio reacţie faţă de declaraţiile aduse la cunoştinţa publică recent aparţinând prim ministrului – preşedinte al partidului de guvernământ şi care au determinat o solicitare din partea unui număr de 7 membri de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti. Cererea a fost pur şi simplu ignorată, neregăsindu-se pe sedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 15 octombrie 2019, iar cursul acesteia nu este cunoscut nici de membrii semnatari şi nici de opinia publică. Acest puternic contrast, luat singular, dar şi împreună cu alte acţiuni sau inacţiuni aici dezvoltate, nu face altceva decât să adâncească o aparenţă publică de partizanat, de utilizare a unor unităţi diferite de măsură şi de abordare, cu consecinţe profund negative asupra credibilităţii întregului Consiliu”, se mai arată în documentul menţionat.

În cererea de revocare se mai menţionează că, pe plan extern, pe 28 mai, Lia Savonea a comunicat în numele Consiliului un punct de vedere Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privitor la cauza nr. C-127/19-1 care are ca obiect compatibilitatea înfiinţării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie cu normele din Tratatul Uniunii Europene, fără a pune în discuţie acest subiect membrilor CSM (în Plen sau într-o comisie).

„O astfel de acţiune este de neînţeles, având în vedere că înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost contestată de un număr de aproximativ 4000 de judecători şi procurori cât şi de organismele internaţionale. Mai mult decât atât, au fost afectate în mod grav interesele Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât a fost transmis un document privitor la un domeniu primordial al Uniunii Europene, respectiv respectarea statului de drept, document care nu reprezintă poziţia membrilor Consiliului, încălcându-se astfel principiul cooperării loiale cu instituţiile europene”, atrag atenţia membrii.

Totodată, în acelaşi document, membrii CSM atrag atenţia că Savonea şi-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuţiile de conducere, coordonare şi control prin următoarele acţiuni:

„1. A creat şi a menţinut o stare generalizată de provizorat la nivelul funcţiilor de conducere din aparatul propriu al Consiliului, în condiţiile în care de la funcţia de Secretar general şi până la cea de şef serviciu sunt ocupate prin delegări, dispuse şi prelungite succesiv şi exclusiv de Preşedintele Consiliului. Pe de-o parte, preşedintele nu a propus Plenului numirea în aceste funcţii, deşi legea obligă în acest sens, art. 39 din Legea nr. 317/2004, republicată. În acest mod, s-a substituit rolului Plenului şi a stabilit unilateral ocupanţii acestor posturi.

Pe de altă parte nu a realizat niciun fel de consultare cu membrii Consiliului cu referitor la persoanele pe care le-a desemnat. Reamintim că aparatul propriu deserveşte Consiliul ca întreg şi nu doar preşedintele Consiliului. Procedând astfel, a avut acces exclusiv la toate documentele Consiliului, ceilalţi membri nefiind înştiinţaţi deloc sau mult prea târziu de unele demersuri ale Consiliului ori de proceduri în care acesta este implicat.

2. A planificat şedinţele Secţiei de judecători şi mai ales pe cele ale Plenului Consiliului într-un mod total netransparent, imprevizibil pentru unii membrii, perturbând grav activitatea acestei instituţii, cu consecinţe dintre cele mai nefaste pentru sistemul judiciar. Deşi încă din data de 26.03.2019, patru membri ai CSM au solicitat prin adresa 6338/26.03.2019 un mod previzibil de stabilire a sedinţelor de Plen, în vederea programării din timp a activităţilor, doamna preşedinte al CSM a ignorat în mod inexplicabil această solicitare. Astfel, şedinţele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din datele de 20.06.2019, 24.06.2019, 01.07.2019, 03.07.2019, respectiv 08.10.2019 au fost amânate pentru lipsa cvorumului. Cauza principală ale acestor amânări a avut la bază modul defectuos în care doamna preşedinte a organizat aceste şedinţe, având în vedere că aceasta nu a depus un minim de diligenţe în vederea stabilirii posibilităţii obiective a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de a se prezenta. (...)

Este grăitor modul în care s-au organizat şedinţele de Plen care au avut pe ordinea de zi aspecte legate de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie când, invocându-se urgenţa s-au organizat şedinţe succesive în lunile iunie şi iulie, dar nu s-a mai organizat niciuna în primele două săptămâni din luna septembrie 2019 când era posibilă realizarea cvorumului legal.
În alte situaţii, Preşedintele Consiliului a stabilit intempestiv şedinţe, cum ar fi cea din data de 26 august 2019, ora 10, punând pe ordinea de zi cererea de demisie a dnei. judecător Dana Gîrbovan pentru a putea fi propusă în funcţia de ministru al justiţiei, în condiţiile în care cererea a fost înregistrată în aceeaşi dimineaţă la ora 9 conform menţiunilor din emap-registry.

3. A stabilit ordinea de zi a şedinţelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii fără o consultare reală a membrilor Consiliului, prin includerea sau refuzul de a include unele puncte de mare interes pentru magistratură şi societate, în ansamblu, în funcţie de prezenţa sau absenţa unor membri la şedinţe.

4. A stabilit atribuţii în sarcina membrilor Consiliului în domenii care nu sunt compatibile cu demnitatea deţinută.

5. Prin încălcarea competenţelor proprii, Preşedintele Consiliului a acordat, printr-o rezoluţie olografă pe referatul nr. 2-16165-13.08.2019, drept de acces în sistemul ECRIS a domnului Alistar Victor Teodor. Această decizie interferează nepermis cu rolul Ministerului Justiţiei de proprietar al aplicaţiei de evidenţă şi repartizare ECRIS, dar şi cu dreptul de administrare al instanţelor judecătoreşti având ca obiect acest sistem informatic.

6. La data de 30.05.2019, doamna judecător Lia Savonea, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Secţiei pentru judecători, a declanşat unilateral procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedură care prevedea ca termen de depunere a candidaturilor pentru funcţia de preşedinte a ICCJ perioada 30 mai – 1 iulie 2019, termen ce încalcă dispoziţiile art. 53 alin. (4) Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi cu completările ulterioare, întrucât funcţia de preşedinte al ICCJ urma să devină vacantă abia la data de 15 septembrie 2019.

7. În calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea a refuzat discreţionar publicarea pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii a unui comunicat de presă al Secţiei pentru procurori în data de 8 octombrie 2019. Această acţiune este contrastantă cu atitudinea extrem de permisivă faţă de un membru al societăţii civile, dl Victor Teodor Alistar, care publică puncte de vedere proprii pe site-ul instituţiei, sub titulatura de comunicate de presă (a se vedea comunicatul din data de 14 octombrie 2019) .

8. Doamna judecător Lia Savonea, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv preşedinte al Secţiei pentru judecători, a întârziat în mod nejustificat motivarea hotărârilor Secţiei pentru judecători în materia disciplinară. (...) Proiectul de hotărâre prin care s-a anulat acţiunea disciplinară exercitată împotriva fostului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reţinut la cabinetul preşedintelui, deşi a trecut un interval de 4 luni de la pronunţare. În acest context, se impune a fi subliniat că a refuzat să pună în discuţia Secţiei pentru judecători contestaţia privind tergiversarea procedurii formulată de către doamna judecător Iulia Cristina Tarcea faţă de această întârziere. Contestaţia a fost depusă la data de 19.07.2019 şi nu a fost discutată nici până în prezent, deşi legea impune obligaţia soluţionării acesteia în termen de 5 zile.

9. A manifestat un comportament inadecvat faţă de majoritatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, bazat pe o comunicare total deficitară, precum şi pe încurajarea şi tolerarea unor atitudini agresive din partea unor alţi membri (dna. judecător Gabriela Baltag, dl. Victor Teodor Alistar) faţă de ceilalţi”.

Cei şapte membri atrag atenţia că restabilirea credibilităţii Consiliului, restaurarea neutralităţii acestuia, reaşezarea sa în parametri optimi ai unei funcţionări în scopul îndeplinirii rolului său de garant al independenţei justiţiei nu se pot realiza decât „începând cu revocarea doamnei preşedinte Lia Savonea din această funcţie”.