În motivarea soluţiei de achitare (în primă instanţă), judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vorbesc şi despre interceptările convorbirilor telefonice despre care părţile din dosar au precizat, în cadrul unei şedinţe, că sunt nule, arată Monitorul Justiţiei.
„Inculpaţii G (Toni Greblă, n.r.) şi B (Ion Bîrcină, finul lui Greblă, n.r) au invocat şi faptul că, în cauză au fost efectuate înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi de către Serviciul Român de Informaţii, în baza unor mandate acordate potrivit Legii nr. 51/1991, în condiţiile în care obiectul prezentei cauze nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 51/1991. În analiza consecinţelor deciziilor Curţii Constituţionale asupra probelor administrate în cauză se impune a fi făcută o primă distincţie între activităţile de strângere de probe prin interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor, realizate anterior datei de 01.02.2014 şi întemeiate pe dispoziţiile art. 911 şi urm. Cod procedură penală anterior, cele efectuate după intrarea în vigoare a noului Cod penal şi de procedură penală şi activităţile de supraveghere tehnică desfăşurate în baza unui mandat emis de în condiţiile Legii nr.51/1991(anterior sau ulterior datei de 01.02.2014)”, arată magistraţii în motivarea soluţiei.
Citeşte continuarea pe MonitorulJustiţiei.ro.