Scandal la numirea viitorului preşedinte al ICCJ. Secţia pentru judecători a CSM a numit-o pe Corina Corbu, dar este contestată de Cristina Tarcea, actuala şefă a instanţei supreme

Corina Corbu, singurul candidat pentru conducerea Instanţei Supreme, a fost votată, joi, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru această funcţie. S-au înregistrat şase voturi pentru şi trei împotrivă.

Mandatul actualului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, expiră în septembrie.

Cristina Tarcea, la ieşirea de la CSM: Nu pot să validez o candidatură care nu respectă legea

Şefa Instanţei Supreme a declarat, în urma interviului pentru conducerea ÎCCJ, că nu poate valida o candidatură care nu îndeplineşte condiţiile legii, că nu a fost consultată în momentul demarării procedurii de numire a conducerii ÎCCJ şi că situaţia de joi este o neglijenţă în aplicarea legii.

,,Eu mi-am expus punctul meu de vedere. Nu pot să validez o candidatură care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Orice persoană poate să o conteste”, a spus Cristina Tarcea, la ieşirea de la interviul desfăşurat la CSM pentru numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cristina Tarcea a reiterat că nu îşi va mai depune candidatura la şefia ÎCCJ.

,,Sub nicio formă. Exclus. Eu nu iau decizii şi apoi să mă răzgândesc”, a precizat Tarcea.

Şefa ÎCCJ a spus că situaţia de joi, din cadrul interviului pentru numirea unei noi conduceri la Instanţa Supremă, nu ţine de interpretarea legii, pentru că legea este clară.

,,Legea este clară, spune în termen de 30 de zile de la expirarea mandatului. Înainte de modificarea pe care Legea 242 a adus-o Legii 303, articolul 53 făcea o distincţie între expirarea mandatului şi vacantarea postului şi erau două proceduri diferite. La expirarea mandatului, candidaturile se depuneau cu 60 de zile înainte, la vacantarea mandatului se depuneau în 30 de zile după expirare. Acest articol a fost modificat în totalitate prin Legea 242 şi a rămas un singur alineat al articolului 53 care spune că candidaturile se depun în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului”, a mai adăugat Tarcea.

În ceea ce priveşte o eventuală grabă în numirea unui nou şef la Înstanţa Supremă, Tarcea a precizat că: ,,Eu nu am fost consultată în momentul în care a fost demarată procedura de numire a preşedintelui Înaltei Curţi. Nu contează cine este persoana care va fi preşedintele Înaltei Curţi, dar este extrem de important să nu vulnerabilizăm actele Înaltei Curţi, printr-o procedură nelegală, pentru că nu ai nicio garanţie că peste un an, doi, trei, cineva, care are un interes, nu va invoca nelegală numirea preşedintelui Înaltei Curţi”.

,,Eu mi-am făcut datoria de magistrat care respectă legea şi am sesizat membrilor Consiliului Superior al Magistraturii această dispoziţie legală. Ce soluţie vor adopta urmează să vedem", a completat judecătorul.

Cu privire la o eventuală rea-credinţă a CSM-ului în demararea procedurii de numire a preşedintelui Instanţei Supreme, Tarcea a spus că nu a participat la discuţiile care s-au soldat cu declanşarea procedurii şi că situaţia de joi este o neglijenţă în aplicarea legii.

,,Orice dispoziţie imperativă a legii nerespectată atrage sancţiunea nulităţii”, a mai adăugat şefa Instanţei Supreme.

Corina Corbu, singurul candidat pentru conducerea Instanţei Supreme, a fost votată, joi, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru această funcţie. S-au înregistrat şase voturi pentru şi trei împotrivă.

Mandatul actualului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, expiră în septembrie.

Este pentru prima oară când decizia desemnării conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este luată de Secţia de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele României fiind exclus din procedură.

Articolul 53 din legea Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede că:

"(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(5) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător".

Este pentru prima oară când decizia desemnării conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este luată de Secţia de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele României fiind exclus din procedură.

CSM a declanşat, la finele lunii mai, procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care mandatul Cristinei Tarcea va expira în luna septembrie a acestui an.