Scandalul completurilor de 5 judecători: Zeci de contestaţii înregistrate luna aceasta la ÎCCJ

Demersurile iniţiate de Liviu Dragnea şi Toni Greblă privind nelegala constituire a Completurilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – primul având câştig de cauză la Curtea de Apel, al doilea în faţa Curţii Constituţionale – au avut ecou în zeci de alte cauze penale.

În total, potrivit www.scj.ro, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate, în luna decembrie, 33 de cauze având ca obiect contestaţia în anulare.

Elena Udrea, Alina Bica, Dan Şova şi Adrian Severin au fost printre primii care au depus contestaţii în anulare având ca motiv principal nelegalitatea constituirii Completurilor de 5 judecători, care au pronunţat în cazul lor decizii de condamnare. Toţi patru au obţinut suspendarea executării pedepselor, după ce judecătorii au decis că aceste căi extraordinare de atac sunt admisibile în principiu.

Au urmat şi alţi inculpaţi condamnaţi în apel de unul dintre completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, a căror componenţă nu a fost stabilită în totalitate prin tragere la sorţi.

Este vorba despre Tudor Breazu, unul dintre apropiaţii Elenei Udrea, condamnat alături de aceasta în dosarul „Gala Bute ” la 3 ani de închisoare. În acelaşi dosar a avut câştig de cauză şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja.

Horia Simu, omul de afaceri condamnat la 4 ani cu executare într-unul dintre dosarele Alinei Bica, a depus şi el o contestaţie în anulare, urmat de fostul şef al ANAF, Şerban Pop.

Alte contestaţii în anulare pe rolul Completurilor de 5 judecători au mai fost depuse la ÎCCJ în luna decembrie de Marius Isăilă (fost senator condamnat definitiv la 5 ani şi 4 luni), Ioana Vârsta (fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare), Constantin Niţă (fost ministru al Energiei, condamnat la 4 ani de închisoare), Vadim Benyatov (4 ani şi 6 luni în „Dosarul Privatizărilor Strategice”) şi de fostul procuror doljean Marius Radu Vlădoianu (condamnat la 3 ani de închisoare pentru şantaj).

Potrivit Codului de Procedură penală, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în mai multe cazuri, printre care şi atunci „când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate” sau când „inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal”.

Pentru acest ultim motiv, contestaţia în anularea poate fi depusă oricând după decizia de condamnare, iar pentru celelalte motive prevăzute expres la art. 426 Cod Procedură penală calea de atac poate fi exercitată în zece zile de când „persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere”.