Scandalul "Declaraţiei comune" din justiţie continuă. Un avocat ameninţă cu procesul şi cere explicaţii de la CSM şi ICCJ despre document | DOCUMENT

Avocatul Corneliu-Liviu Popescu a transmis, în paralel, CSM şi ICCJ, o cerere prin care solicită, distinct, fiecăreia dintre cele două autorităţi constituţionale să-i comunice mai multe informaţii şi să îi transmită o copie după anumite documente.

Astfel, el le solicită celor doi şefi de instituţie să spună care este „temeiul normativ exact (act normativ, articol şi eventual subdiviziune) al competenţei autorităţii publice destinatare a prezentei cereri (după caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de curte supremă a ordinului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de autoritate administrativă autonomă componentă a autorităţii judecătoreşti, garant al independenţei justiţiei) de a semna Declaraţia comună”.

CITEŞTE DOCUMENTUL OFICIAL

Mai mult, Popescu le cere să spună care este organul colegial sau unipersonal de conducere al autorităţii publice destinatare a prezentei cereri (Adunarea generală a judecătorilor, Secţiile Unite, Colegiul de conducere sau Preşedintele - în cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Plenul sau Preşedintele - în cazul Consiliului Superior al Magistraturii) care a decis ca autoritatea publică pe care o conduce să devină parte la respectiva Declaraţie comună, în forma exactă a acesteia. Suplimentar, el cere, în cazul Consiliului Superior al Magistraturii, forma exactă a Declaraţiei comune care a fost aprobată de Plen în şedinţa din 18 octombrie 2016.

„Care este temeiul normativ exact (act normativ, articol şi eventual subdiviziune) al competenţei organului colegial sau unipersonal de conducere al autorităţii publice destinatare a prezentei cereri de a lua el (iar nu alt organ al acelei autorităţi publice) decizia ca respectiva autoritate publică să devină parte la respectiva Declaraţie comună? Care este natura juridică a respectivei Declaraţii comune (act de drept constituţional, act administrativ, act civil etc.)?”, sunt alte două întrebări adresate de avocat.

Informaţiile solicitate de Corneliu-Liviu Popescu sunt formulate în baza Legii numărul 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

„Arăt că informaţiile îmi sunt necesare pentru viitoarele decizii personale privind eventuala introducere a unei acţiuni în justiţie pentru constatarea nulităţii absolute a Declaraţiei comune şi privind eventuala formulare de sesizări disciplinare şi denunţuri penale împotriva doamnelor judecătoare Iulia Cristina Tarcea şi Mariana Ghena. Potrivit art. 13 din Legea nr. 554/2001, informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii sunt de interes public. Solicit să primesc răspuns distinct de la fiecare dintre cele două autorităţi publice destinatare ale prezentei cereri, în format electronic”, mai scrie avocatul în solicitare.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General şi instanţa supremă au semnat o declaraţie comună, prin care intensifică lupta anticorupţie, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM.

Conform sursei citate, cele trei instituţii menţionate precizează în document că „(1) îşi exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”.

Cel de-al treilea punct al declaraţiei prevede faptul că procurorii şi judecătorii, inclusiv membrii CSM, îşi asumă îndeplinirea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti.

Documentul mai prevede şi „participarea la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale 2016-2020”.

Actul este semnat de Mariana Ghena, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului General.