Schimbările din programa şcolară. Daniel Funeriu: Sunt prea puţine conţinuturi, nu prea multe

Sistemul românesc de învăţământ a suferit schimbări importante în perioada de după Revoluţie, în funcţie de cel care a deţinut portofoliul de la Educaţie.

Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, a explicat, pentru MEDIAFAX, că între 1996-2000 a fost pusă la punct o articulare bună a programelor şcolare şi a formării cadrelor didactice.

"Tragedia a fost că în 2000 a venit la putere doamna Minciunescu care, din pix, a dezmembrat toată coerenţa respectivă. De atunci încă oamenii profesionişti se tot chinuie să repare acel păcat originar. Acelaşi personaj malefic pentru educaţie a distrus tot când a revenit la putere în 2012: masteratul didactic trebuia să fie o formare profesională de bună calitate şi era prevăzut de Legea educaţiei din 2011. Tot ea l-a blocat, slujind cu sârg interesele mafiilor universitare. Dacă se implementa aşa cum era prevăzut prin lege, astăzi aveam în sistem 60.000 de profesorii bine pregătiţi, care puteau să formeze o masă critică. Nici cu manualele nu a fost mai bine: editurile au fost incapabile să creeze un ecosistem sănătos al manualelor, iar revenirea pe picior la manualul unic se demonstrează că e un dezastru", a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Funeriu.

Fostul ministru arată că Mircea Miclea a demarat un proiect de reformă curriculară pentru grădiniţă (PRET), care a dus la un nou curriculum semnat de Cristian Adomniţei, iar în 2010, el a aprobat reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului până la vârsta de 7 ani.

"O sursă a problemelor, şi în ceea ce priveşte programele şcolare, e legată de mafiile sindicale: chiar dacă profesioniştii fac programe bune, vin sindicaliştii şi calcă totul în picioare pentru ca să ”iasă normele”. Adică să mai punem o oră din materia X şi să scoatem una din materia Y ca să aibă şi profesorii de X o pâine nemeritată. Isteriile sindicale dăunătoare copiilor dar bănoase pentru sindicate sunt susţinute de PSD, de aici vine şi sursa unui anumit haos la gimnaziu şi liceu. E o legendă că programele şcolare sunt mult mai lejere în vestul Uniunii Europene şi că tinerii noştri, odată ajunşi acolo, domină tot: bacalaureatul în Franţa e semnificativ mai greu ca cel din România şi se dă din toate materiile. În Germania, la clasa a X-a de liceu de exemplu, sunt 39 de cursuri la 13 obiecte săptămânal", spune Daniel Funeriu.

Conţinutul multora dintre materiile predate în sistemul de învăţământ românesc a rămas constant, potrivit fostului ministru al Educaţiei.

"La majoritatea materiilor, conţinuturile sunt constante în timp: teorema lui Pitagora, structura atomului, legea lui Newton, gramatica sau structura celulei nu s-au schimbat. La istorie, geografie, ştiinţe sociale se schimbă tot timpul atât realitatea obiectivă cât şi unghiul din care privim realitatea. La literatură se schimbă moda, apar noi abordări constant. Azi copiii sunt sensibili la Harry Potter şi poate e mai util să le dai gustul lecturii cu ceva ce le place şi să treci ulterior la lucruri mai grele. Aşa că la majoritatea materiilor nu prea e de umblat la conţinuturi, iar la unele e nevoie de o continuă revizuire. De exemplu, va trebui spus că Marea Britanie nu mai e în Uniunea Europeană", a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Funeriu.

Fostul ministru al Educaţiei este însă de părere că sunt prea puţine conţinuturi, nu prea multe.

"E o minciună de politician needucat să spui: ”o să tai ore, o să tai teme, o să tai conţinuturi, să nu se obosească copilaşul şi astfel va fi mai pregătit pentru viaţă”.

"Eu cred că avem prea puţine conţinuturi, nu prea multe. Poate nu sunt livrate optim, dar la nivel de volum, cred că livrăm prea puţin. Aud tot felul de ”noutăţi” gen ”să dezvoltăm gândirea critică”; foarte bine, să o dezvoltăm, nu vrem să creştem roboţei executanţi, dar nu poate exista gândire critică dacă habar nu ai despre lucrurile pe care le… critici, dacă habar nu ai despre filosofia gândirii, despre reperele adânci ale lucrurilor pe care le expui. Când vorbim despre conţinuturi ajungem întotdeauna la întrebarea încuietor-inchizitoare pe care o pun adepţii ”defrişării” conţinuturilor atunci când vor să demonstreze că ceva anume e inutil: ”la ce serveşte să îmi predea cineva teorema lui Thales (de exemplu)?” (...) Faptul că întrebarea ”La ce serveşte, practic, în viaţă teorema lui Thales” nu are un răspuns concret, nu este defel un argument împotriva predării teoremei respective. Tot aşa cum nu trebuie să ajungem în extrema unei aberante încărcări nu trebuie nici să facem din simplificare curriculară o obsesie", a completat fostul ministru.

Referitor la maniera în care profesorii aleg să-şi predea lecţiile, esenţială este concentrarea pe mesaj, nu pe formă. "Centrarea discuţiilor pe natura suporturilor (manuale, tablete, telefoane smart sau prezentări powerpoint) este o aberaţie", crede Funeriu.

"Manualul nu este biblia învăţării, tableta nu este soluţia miracol la dezinteresul copiilor şi nici smartboardul nu te face mai smart. Esenţa calităţii livrării conţinuturilor este profesorul. Cei mai buni profesori pe care i-am avut la liceu, atât în Franţa cât şi în România nu utilizau manuale. La facultate ce să mai vorbim. Consumăm inutil resurse focalizându-ne pe calitatea manualelor în loc să ne focalizăm pe calitatea profesorilor. Toata discuţia despre manuale din Romania este aberantă pentru că porneşte de la o concepţie aberantă despre manual. Profesorul este cel care face diferenţa. E inutil să alimentăm cancanuri si subiecte periferice dar siropoase pentru presa, gen "manualul de sport". Nimic nu se va schimba daca nu formăm cum trebuie profesorii. Or interesul pentru subiectul formarea profesorilor este acum zero", a completat fostul ministru.

Daniel Funeriu critică, de aseemenea, lipsa examenelor la materiile predate în şcoli. "Problema esenţială e că predăm materii la care nu se dau examene, deci se instituie, de facto, o programă paralelă, menită să-l facă pe elev să neglijeze materiile din care nu dă examen. Legea educaţiei prevedea o schimbare şi în ceea ce priveşte evaluarea, astfel încât elevii să beneficieze de o evaluare mai largă şi nu doar de ce, reducătoare, a câtorva materii. Eu am făcut acea revoluţie a onestităţii, prin introducerea corectitudinii la examenele de bacalaureat şi de clasa a VIII-a care a schimbat semnificativ paradigma. Am mai introdus evaluările la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a, care din păcate au fost fuşărite de cei care au urmat şi şi-au pierdut esenţa", a completat Funeriu.

Profesorii consultaţi de MEDIAFAX s-au plâns, la început de an şcolar, în primul rând de subfinanţarea sistemului, de lipsa dotărilor din şcoli, dar şi de temele pe care trebuie să le dea şi de instabilitatea de la Ministerul Educaţiei. O profesoară din Cluj a declarat că şi mentalitatea unora dintre dascăli este depăşită.