Schimbările guvernamentale - cu efect şi asupra situaţiei romilor din România, potrivit ONG-urilor

Reprezentanţii Comisiei Europene în România, alături de unele ONG care luptă pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, reprezentanţi ai Guvernului au dezbătut, vineri, "Strategia de incluziune a romilor între subsidiaritate şi eficienţă, principalul document de politici publice din domeniul incluziunii sociale a romilor din România şi, în acelaşi timp, prima iniţiativă de prezentare a unei abordări integrate şi comprehensive a problemelor cu care se confruntă această minoritate.

Frecventele schimbări ale statutului instituţiei de specialitate şi reprezentare a intereselor romilor din România au dus la o încetinere a implementării politicilor pentru romi, comentate şi interpretate în ţară şi străinătate în diverse rapoarte, inclusiv ale Comisiei Europene.

Principalele obiective ale studiului "Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor: vocea comunităţilor" au fost realizarea unei cercetări calitative cu scopul de a evalua mecanismele de implementare la nivel local a obiectivelor formulate în Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, la opt ani după adoptarea sa, formularea de recomandări din partea societăţii civile rome privind ajustările necesare pentru iimplementarea planului de măsuri 2010-2012.

Eforturile României pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, după anul 2007, s-au diminuat. Progresul în domeniile acoperite de Strategia pentru Romi a fost limitat (mai ales) din cauza lipsei unei viziuni şi voinţe politice clare precum şi a fondurilor limitate alocate realizării Planului General de Măsuri (PGM) - fondurile alocate în special UE.

Strategia pentru Romi nu a fost însoţită de o metodologie privind implementarea, care să prevadă, într-un mod unitar, calea de îndeplinire a obiectivelor specificate în PGM. Cu mici excepţii, schema de implementare a Strategiei, în special cea de la nivel central, nu a funcţionat.

Parteneriatul şi dialogul cu societatea civilă romă care a stat la baza realizării Strategiei pentru romi nu a fost continuat şi susţinut.

Din anul 2009 nu există un plan de măsuri pentru Strategie asumat de Guvern, cu toate ca termenul de implementare asumat iniţial era de minimum zece ani din momentul lansării.

Experţii locali pentru romi de la nivelul primăriilor reprezintă cea mai activă structură, fiind principalii mediatori între autorităţile publice locale şi comunităţile de romi. Statutul lor este însă neclar, mulţi fiind angajaţi ca îngrijitori, paznici şi nu desfăşoară activităţi care să fie conectate la Strategia pentru Romi. Aceştia identifică nevoile locale, prin construcţia de proiecte de intervenţie pe domeniile stabilite în Planul General de Măsuri al Strategiei (Planuri de Dezvoltare Locala). Sunt zone cu îmbunătăţiri vizibile ale condiţiilor de viaţă în care trăiesc romii - proiecte cu finantare UE (în special) - existând riscul major ca, în perioada imediat următoare, această structură să fie "decimată".

"Este momentul renunţării la declarata Strategie guvernamentală de îmbunătăţire a situaţiei romilor în forma ei actuală. Noua abordare strategică a Guvernului pentru dezvoltarea minorităţii romilor trebuie să se bazeze în primul rând pe o asumare politică autentică, constantă, a provocărilor pe care dezvoltarea socio-economică a romilor le clamează în cadrul tuturor domeniilor relevante. Parteneriatul real cu reprezentaţii societăţii civile este o condiţie obligatorie", potrivit recomandărilor studiului.

Politicile de incluziune a romilor trebuie să ţină seama de necesităţile şi de situaţia femeilor rome.

Elaborarea, punerea în aplicare şi evaluarea politicilor de incluziune a romilor trebuie să fie în strânsă cooperare cu reprezentanţii societăţii civile, adică organizaţii nonguvernamentale, parteneri sociali şi persoane din mediul universitar/cercetători şi cu autorităţile regionale şi locale.

Politicile publice care vizează incluziunea romilor trebuie să respecte şi să concretizeze valorile fundamentale ale Uniunii Europene referitoare la drepturile omului şi demnitate, nediscriminare, egalitate de şanse, precum şi dezvoltarea economică.

Este necesară crearea la nivelul Guvernului si a instituţiilor relevante (ministere, agenţii, autorităţi locale) a câte unui grup tematic (Comitet Tehnic), cu responsabilităţi concrete privind aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor şi programelor pentru romi. Atribuţiile şi forma de organizare a Agenţiei Naţionale pentru Romi trebuie regândite, trebuie înfiinţat un Corp de Specialitate al Primului-Ministru pentru monitorizarea, evaluarea şi susţinerea implementării politicilor publice de incluziune socială a romilor.

La nivel instituţional este nevoie de angajarea unor specialişti romi la comisiile de incluziune organizate la nivel central şi local. Trebuie alocate resurse pentru continuitatea proiectelor implementate, trebuie realizate, de către Guvern/ONG, unele rapoarte anuale de progres al implementării politicilor publice care vizează incluziunea comunităţilor de romi - stabilirea unor indicatori de monitorizare.

Cu ocazia zilei internaţionale a romilor, Guvernul României - Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional - Centrul Naţional de Cultură a Romilor "Romano Kher" şi Centrul Romilor "Amare Rromentza" organizează în Parcul Tineretului un spectacol de muzică şi dans tradiţional rrom susţinut de taraful "Grigoraş Dinicu" al Centrului Naţional de Cultură a Romilor şi de alţi artişti romi şi un târg al meşteşugurilor tradiţionale rome.

Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună", în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Romi, Sastipen şi Step by Step organizează, vineri, un spectacol susţinut de trupa Mahala Rai Banda, prilejuit de ziua internaţională a romilor. Concertul va avea loc în curtea Universităţii din Bucureşti - Facultatea de Drept.