Schimburi de replici dure între prefect şi şeful CJ Cluj, la discuţiile despre Pata Rât: ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii"

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, că toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei.

”CJSU Cluj a amânat luarea unei decizii în cazul solicitării CJ Cluj de declarare a stării de alertă la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. Am propus ca în cinci zile să vină preşedintele CJ cu toate documentele semnificative, oficiale din care să rezulte acţiunile întreprinse. Suntem aici să analizăm pe nişte baze concrete, legale, ştiinţifice, iar când vom avea documentele vom da o decizie. Ce ne-a spus preşedintele CJ Cluj nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până vine CJ Cluj cu completările semnificative. (…) Toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei”, a spus Cherecheş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, la rîndul său, că va aduce documentele solicitate în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare.

”Lucrurile s-au agravat şi pentru asta am solicitat stare de alertă care înseamnă că noi, CJ Cluj, putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri care să ducă la eliminarea consecinţelor levigatului sau a alunecărilor de teren de la Pata Rât. Avem o poluare constatată de o lună şi alunecarea de teren de la rampa de gunoi care poate să ducă afectarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida”, a explicat Tişe.

Potrivit acestuia, CJ Cluj are şi câteva impedimente de ordin tehnic şi nu poate implementa măsurile propuse, nefiind proprietar al terenurilor de lângă rampă pe care ar trebui amplasată staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului.

În cadrul şedinţei CJSU Cluj, prefectul Aurel Chereheş şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au avut schimburi de replici pe tema necesităţii declarării stării de alertă la Pata Rât.

”Lucrurile se pot rezova uşor, dar cu multă implicare din partea CJ Cluj, împreună cu autorităţile se pot depăşi etapele foarte rapid fără declararea stării de alertă, care nu se poate da aşa cum cereţi dvs. Rezolvarea problemelor poate avea loc punctual, să ne ziceţi unde v-aţi împotmolit, fumul de la rampă nu vă încurcă, erau măsuri care trebuiau luate şi se puteau face, nu ne putem juca cu o problemă care tărăgănează atâţia ani. Aproape nimic din ceea ce ne-aţi adus nu se verifică, trebuie documentat tot ce vorbiţi. (…) Vă tai microfonul”, a spus Cherecheş.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, l-a trimis pe prefect să se documenteze pe subiectul alunecărilor de la Pata Rât.

”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii, nu înţelegeţi, nu cunoaşteţi proiectul. Avem o stare de fapt, vine dealul peste centură, situaţia e gravă, dvs nu cunoaşteţi realitatea”, a afirmat Tişe.

Acesta a explicat că a solicitat declararea stării de alertă pentru scurtarea unor termene şi simplificarea unor proceduri necesare implementării măsurilor în ceea ce priveşte alunecarea de teren de pe fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

”Este o problemă importantă care tinde să devină gravă, iar procedurile administrative durează, existând un pericol real ca alunecările de teren să afecteze centura de ocolire prin afectarea stratului de fundare. Trebuie urgentată identificarea proprietarilor terenului privat pe care s-a scurs levigatul, pentru că nu este al nostru şi nu se ştie cine sunt proprietarii, iar acolo va trebui să intrăm şi să instalăm, într-o lună, staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Apoi este nevoie de scurtarea termenelor pentru aducerea staţiei de osmoză, realizarea anumitor canale de drenuri, autorizaţii de curent pentru staţia de osmoză, este nevoie să primim avizele de pe o zi pe alta, nu să dureze 30 de zile. Staţia de osmoză a fost închiriată pentru 11 luni, am găsit-o greu, nu există în România, abia au fost două firme care le aduc din străinătate”, a spus Tişe.

Acesta a subliniat că poluarea în zonă creşte şi trebuie mutate o parte din deşeurile de pe rampă pentru eliminarea presiunii astfel ca depozitul să nu mai alunece.

”Trebuie să le mutăm lângă, dar nu avem teren, este privat. În plus, incendiile care apar pe cele două rampe de la Pata Rât ne creează mari probleme, deoarece apa folosită de pompieri pentru stingere merge în toate direcţiile, se amestscă cu levigatul şi ajunge în pârâul Zăpodie. Autorităţile trebuie să înţeleagă că problema de la Pata Rât nu este numai a CJ şi a lui Alin Tişe, este a judeţului, este o responsabilitate comună”, a spus preşedintele CJ Cluj.

Alin Tişe a explicat că fosta rampă a municipiului Cluj-Napoca, care funcţionează din 1970 şi este în procedură de închidere, are un termende închidere până în martie 2018.

”Ministrul Mediului care a fost în zonă nu ştia aceste detalii, noi nu avem risc de infringement. Alte rampe sunt în acest risc, nu noi”, a explicat Tişe.

În zona Pata Rât sunt trei rampe de deşeuri, cea veche din 1970, unde au apărut alunecările de teren şi care este 90% închisă, a doua este rampa temporară administrată de o regie a Primăriei Cluj-Napoca, unde a izbucnit miercuri un incendiu stins după 23 de ore, şi o rampă privată.