Şcoala în pandemie, o provocare pentru elevi şi profesori. Propunerile medicului Virgil Musta pentru educaţie în siguranţă

Medicul infecţionist menţionează că încă există multe necunoscute referitoare la perioada următoare, însă crede că cei care s-au confruntat direct până acum cu efectele pandemiei sunt obligaţi să facă o analiză cât mai obiectivă a informaţiilor, astfel încât să poatî oferi părinţilor, profesorilor şi bineînţeles copiilor o perspectivă cât mai realistă.

Studiu COVID-19: Cum acţionează virusul SARS-CoV-2 în cazul copiilor

Într-un studiu efectuat pe 70.000 cazuri de persoane infectate cu SARS CoV-2, s-a observat că doar 1,3% dintre acestea au fost copii, iar dintre ei, doar 30% au necesitat internare (0,4%,din totalul cazurilor), majoritatea fiind forme asimptomatice şi uşoare.

Dintre copiii pozitivi, doar 1,7% au necesitat internare în secţia de ATI.

Conform studiilor, numărul copiilor depistaţi pozitiv cu SARS CoV-2 a fost într-adevăr mult mai mic comparativ cu cel al adulţilor, foarte puţini dintre ei făcând forme mai grave, în special cei care aveau deja alte probleme de sănătate precum malformaţii congenitale, diabet zaharat, obezitate etc. Marea majoritate a formelor la copii sunt asimptomatice sau minim simptomatice, ceea ce face foarte dificil depistarea copiilor pozitivi.

În acelaşi timp, copiii care au contactat virusul îl pot transmite mai departe, în familie sau la alte persoane cu care intră în contact, iar dacă aceste persoane sunt mai vulnerabile, pot dezvolta forme grave.

Virgil Musta: Şcoala online vs. şcoala în sala de clasă

„Din perspectiva educaţiei, sunt evidente beneficiile prezenţei la şcoală, atât pentru legătura umană şi profesională dintre profesori şi elevi, pentru socializarea dintre copii, pentru copiii care nu au facilităţi pentru şcoala online, pentru părinţii care nu au cu cine să-i lase acasă şi aşa mai departe… Aşadar, ţinând cont de cele de mai sus şi simplificând lucrurile, va trebui să găsim abordarea optimă (perfectă probabil că nu există), prin care să reuşim să gestionăm cât mai bine riscurile descrise, să colaborăm cât mai strâns toţi cei implicaţi (oficialităţi, medici, părinţi, profesori, copii) astfel încât să fie tot timpul clar pentru toţi acest raport riscuri/beneficii pentru ca asumarea măsurilor decise să fie astfel în cunoştiinţă de cauză. Concret, eu consider că este bine ca elevii să revină la şcoală (evident cu condiţia să nu avem o explozie a pandemiei până atunci sau ulterior), dar pentru că va fi foarte dificil să ţinem sub control contaminarea, va trebui să ne concentrăm pe prevenirea formelor grave de boală, atât la copii, cât şi la familiile acestora”, este de părere medicul.

Propunerile lui Virgil Musta pentru începerea anului şcolar

Propunerile acestuia sunt:

• Părinţii trebuie să aibă un rol esential în triajul epidemiologic zilnic. Ei sunt cei care ar trebui să cunoască eventualele manifestări ale copilului şi să decidă netrimiterea acestuia la şcoală. Bineînţeles că e nevoie de un ghid clar de instrucţiuni transmis tuturor părinţilor în acest sens (plus consultarea medicului de familie), pentru că este esenţial ca, în primul rând, copiii care au deja simptome posibile de covid-19 să nu ajungă la şcoală, cât nici cei despre care părinţii ştiu că au intrat în contact cu persoane dovedite pozitiv covid-19.
• Copiii care sunt mai vulnerabili şi mai predispuşi la a face eventuale forme grave, adică cei care au deja alte probleme de sănătate precum malformaţii congenitale, diabet zaharat, obezitate etc ar trebui să facă cursuri online.
• Aceleaşi măsuri pentru cursuri online ar trebui luate şi în cazul copiilor care au contact direct în familie cu persoane adulte vulnerabile, cărora le-ar putea transmite virusul, iar aceştia ar putea dezvolta forme grave (bătrâni, diabetici, cardiaci etc). Sau dacă îi trimit la şcoală, să reducă acasă contactul copiilor cu aceste categorii de persoane.
• Educarea de către părinţi şi profesori a copiilor, pe limbajul lor, specific fiecărei vârste (la fel, pe baza unui ghid recomandat) pentru a înţelege si accepta singuri măsurile de bază pentru prevenţie, dar şi pentru eventuala recunoaştere a unor posibile simptome.
• Urmărirea de către părinţi a respectării măsurilor de protejare a copiilor şi când nu sunt la şcoală (evitarea locurilor aglomerate, purtarea măştilor şi igiena permanentă a mâinilor) pentru a nu se contamina în comunitate.
• Unităţile şcolare trebuie să se organizeze astfel încât să evite activităţile cu risc epidemiologic crescut (aici trebuie analizată pur şi simplu fiecare activitate în funcţie de potenţialele riscuri şi luate măsuri specifice punctuale, ex. ore de sport care nu trebuie ţinute în săli de sport mici şi neaerisite etc).
• În unităţile şcolare trebuie evitată supra-aglomerarea claselor, o parte dintre elevi pot rămâne acasă pentru a urmări online cursurile, prin rotaţie ( poate cu prioritate pentru online pentru cei cu risc sau care au în familie persoane vulnerabile). Dar aici, foarte important este ca grupele formate să se menţină în aceeaşi structură, astfel încât dacă se depistează un caz pozitiv, să nu fie afectată pentru izolare decât grupa acelui copil, iar cealaltă să poată veni la şcoală (de exemplu, dacă o clasă de 30 de elevi se împarte în două grupe de câte 15 elevi, grupele să-şi păstreze exact aceeaşi structură şi să vină pe rând la şcoală, câte 2 săptămâni fiecare grupă, iar dacă există un caz pozitiv într-o grupă, va fi izolată doar acea grupă).
• Unităţile şcolare trebuie să asigure o dezinfectare zilnică claselor, cât şi posibilitatea spălării pe mâini a copiilor.
• În pauze, clasele trebuie aerisite, iar ideal ar fi ca grupele de copii care sunt la şcoală să păstreze distanţa între ele, chiar dacă vor ieşi în curtea şcolii (ştiu că acest lucru este greu de realizat, dar nu imposibil dacă se stabileşte un anumit flux şi eventual orar pe clase), sau cel puţin masca să fie obligatorie atunci când se întâlnesc clase diferite de copii (pentru că în interiorul unei grupe de copii prezente la şcoală este practic imposibil să se păstreze permanent distanţa fizică între copii este important ca măcar grupele diferite să nu se apropie).
• Cadrele didactice trebuie să cunoască foarte bine posibilele simptome pentru covid 19 şi să nu vină la şcoală dacă constată astfel de manifestări.
• Cadrele didactice trebuie să păstreze distanţa fizică de 2 m în clase faţă de elevi şi să poarte obligatoriu mască în timpul orelor, cât şi în interiorul şcolii, în general.
• Să existe în fiecare şcoală un regulament de ordine interioară dedicat masurilor covid-19, semnat şi respectat de profesori şi elevi, precum şi un regulament asumat şi de părinţi.
• Să existe o comunicare permanentă, deschisă şi constructivă între profesori, părinţi şi elevi pentru informare, consultare si decizii.

„Evident că va fi o perioadă diferită faţă de anii anteriori, în care se cer asumate eforturi suplimentare de la toţi cei implicaţi menţionaţi mai sus, dar toate acestea se fac de fapt spre binele tuturor, iar dacă există deschidere, înţelegere, asumare şi dialog constructiv permanent cred că ne putem adapta şi gestiona bine împreună lunile care vor veni. Este important ca specialiştii să editeze diverse materiale care să ajute şcolile, profesorii, părinţii şi elevii şi chiar să putem avea un dialog direct pentru a încerca să găsim împreună cea mai bună (dar şi realist de implementat) abordare, astfel încât să încercăm să evităm viitoare focare, iar activitatea şcolară să decurgă cât mai apropiat de normal. Cuvintele cheie în demersul de a oferi copiilor noştri o educaţie de calitate în condiţii de siguranţă sunt: RESPONSABILITATE şi SOLIDARITATE!”, conchide medicul Musta.