SCRISOARE DESCHISĂ: Secţia pentru judecători a CSM denunţă presiuni făcute de trei oficiali europeni

Sub titlul ”Scrisoare deschisă pentru apărarea independenţei justiţiei faţă de presiunile politice exercitate asupra judecătorului naţional învestit cu o procedură judiciară în cazul doamnei Laura Codruţa Kovesi”, Secţia pentru judecători a CSM reclamă presiunile pe care le-ar fi făcut trei lideri europeni care s-au exprimat în favoarea fostei şefe a DNA.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este de părere că, ”prin declaraţiile şi prin acţiunile lor, domnii Manfred Weber, Guy Verhofstadt şi Antonio Tajiani au procedat de natură a pune presiune pe judecătorul naţional învestit cu soluţionarea cauzei, ingerinţe cu consecinţa subminării independenţei justiţiei, înfăptuită prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe”, se spune în scrisoarea deschisă publicată miercuri pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

În justificarea poziţiei sale publice, Secţia de judecători a CSM se raportează la ”declaraţiile şi acţiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European, cu referire expresă la procedurile judiciare în care este implicată doamna Laura Codruţa Kovesi”, declaraţii cărora judecătorii din CSM le alocă un ”potenţial de imixtiune în procedurile cu care sunt învestiţi magistraţi din România, separat de susţinerea politică pentru numirea sa în funcţia de Procuror şef al Parchetului European”.

De asemenea, autorii documentului invocă principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate, care ”impun respectarea fundamentelor Uniunii şi a competenţelor autorităţilor statelor membre şi instituţiilor europene.

Cooperarea loială între palierele decizionale trebuie să se fondeze pe respectarea strictă a competenţelor şi urmărirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii şi de constituţiile statelor membre, spun autorii scrisorii deschise.

Ei invocă articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene care stabileşte că statul de drept şi justiţia independentă ”fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toţi oficialii şi instituţiile europene şi trebuie garantate şi asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit că în materie de organizare judiciară competenţa aparţine statelor în baza principiului autonomiei de decizie şi trebuie să fie respectate standardele unei justiţii independente, atât funcţional, cât şi personal pentru magistraţi.”

De asemenea, Constituţia României stabileşte cadrul organizării judiciare, în condiţii de independenţă, imparţialitate, legalitate şi responsabilitate şi atribuţia exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independenţa justiţiei, se mai spune în documentul citat.

”Standardele internaţionale (cum ar fi, dar fără a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia sau ale Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independenţă funcţională şi personală a justiţiei şi magistraţilor, iar jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale a României defineşte în concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciară din România. Aceste standarde impun ca în activitatea judiciară, autorităţile judiciare şi judecătorii să nu poată fi supuşi niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizaţi şi pe care le au în soluţionare în diferite etape procesuale. Reiese că aceasta este o garanţie generală cu obligaţie corelativă a oricăror persoane cu diferite puteri de decizie sau instituţii, indiferent cine sunt acestea, de a nu acţiona în sensul creării unor presiuni asupra instituţiilor judiciare sau magistraţilor relativ la cauze concrete”, mai spun autorii scrisorii deschise.

”În concluzie, declaraţiile şi acţiunile unor oficiali europeni, în mod nedisimulat şi în afara atribuţiilor lor statutare, au afectat independenţa justiţiei din România în ceea ce priveşte o procedură judiciară aflată în curs de soluţionare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind pe doamna Laura Codruţa Kovesi”, conchid autorii documentului.

În finalul scrisorii este făcut şi un inventar al declaraţiilor făcute în ultima vreme de Manfred Weber, preşedinte al grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, de Guy Verhofstadt, preşedinte al grupului ALDE din Parlamentul European, şi de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentul European, care a decis să pună pe ordinea de zi a Conferinţei Liderilor Politici discutarea cazului Kovesi.

”Atunci când ingerinţa este referitoare la un caz concret şi când aceasta vine de la o persoană care deţine funcţii de răspundere politică naţională sau europeană, reprezintă o încălcare a independenţei justiţiei şi nu se poate circumscrie dreptului la opinie sau analizei generale de sistem”, se mai spune în scrisoarea deschisă.