Sebastian Ghiţă a fost achitat de instanţa supremă în procesul în care e judecat alături de Iulian Bădescu

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, luni, achitarea fostului deputat Sebastian Ghiţă pentru infracţiunile de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.

Aceeaşi soluţie de achitare a fost dată şi în cazul fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă.

La ultimul termen, procurorii au cerut pedepse orientate către maximum pentru ambii inculpaţi.

Procurorii au susţinut că Sebastian Ghiţă i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru ca acesta din urmă să finanţeze o asociaţie sportivă susţinută de Ghiţă, pentru a disimula provenienţa casei cei doi semnând un contract fictiv.

Anchetatorii care au instrumentat dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată pentru dare de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu au stabilit, pe parcursul cercetărilor, că acesta, aflat la primul mandat, a cesionat părţile sociale pe care le deţinea ca acţionar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie deţinută în totalitate de el.

"Conform informării transmise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost înfiinţate de Ghiţă Sebastian Aurelian şi s-au remarcat prin capacitatea de a obţine contracte bănoase cu statul, în domeniul IT. (…) Până la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca acţionar majoritar pe Ghiţă Sebastian Aurelian, pentru ca, după această dată, să-şi cesioneze părţile sociale către Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore deţinută 100% de Ghiţă Sebastian Aurelian", potrivit rechizitoriului întocmit de DNA.

Potrivit sursei citate, după ce a fost ales deputat, Ghiţă a renunţat la companiile pe care le-a înfiinţat şi condus înainte de a fi parlamentar, însă a continuat să controleze activitatea acestor firme prin rude şi apropiaţi.

Totodată, procurorii DNA au stabilit că între firmele înfiinţate de Ghiţă s-au produs transferuri de fonduri "semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor", despre care anchetatorii spun că "nu par să aibă un scop economic real".

"În perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirecţionale, însemnate ca volum şi frecvenţă, între entităţile membre ale grupului, în componenţa cărora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, încasate de S.C. Asesoft International SA din contracte încheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea făcând parte şi S.C. Asesoft Technologies SRL şi S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operaţiunile nu par să aibă un scop economic real, având în vedere că sumele nu au fost folosite în realitate decât pentru a fi transferate succesiv în conturile mai multor persoane fizice şi juridice dintre cele menţionate", se arată în rechizitoriu.

Procurorii au susţinut, de asemenea, că "sume impresionante de bani tranzitează conturile societăţilor mai sus menţionate (care fac parte din grupul Asesoft - n.r.), iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe, ci doar circuite «suveică» care - aparent - nu par a indica vreo activitate economică".

Citeşte şi: Şeful Inspecţiei Judiciare, plângere în instanţă împotriva soluţiei DNA privind masoneria