Secretar de stat din Ministerul Mediului: Să eliminăm evaziunea fiscală în domeniul reciclării, colectorii pe care îi vedem în căruţe

"Proprietarul deşeului este cetăţeanul, care are două opţiuni: fie intră intr-un sistem privat de colectare a deşeurilor (..) fie aruncă gunoiul la pubelă. În momentul acela, deşeul nu mai este proprietatea cetăţeanului, ci devine proprietatea autorităţii locale, care are un serviciu de salubritate pentru colectare şi transport. Conform legislaţiei europene, acest deşeu ajunge la o staţie de sortare, care prin contract cu autoritatea locală, trebuie să facă ceva, să îl vândă către reciclator. Nu operatorul de salubritate are dreptul să vândă aceste reciclabile, ci operatorul staţiei de sortare, prin contract cu autoritatea locală. Acesta este, pe scurt, circuitul", a declarat Fâcă, în cadrul dezbaterii "Efectele aplicării noii legi a salubrizării şi identificarea resaponsabilităţilor autorităţilor, operatorilor şi salubritate, reciclatorilor şi colectorilor de flux de ambalaje şi DEEE, pentru atingerea ţintelor de colectare şi reciclare", organizată de Institutul de Politici Publice (IPP).

Secretarul de stat în Ministerul Mediului a precizat: "Problema noastră cea mai mare este că pe circuitul acestor reciclabile, astăzi, şi nu as vrea să spun că 95% se înscriu în această categorie, intervine puternic evaziunea fiscală".

"Mă refer aici la cei mai eficienţi colectori pe care îi avem astăzi şi îi ştiţi foarte bine, îi vedeţi toată ziua că apar cu căruţele, înaintea operatorului de salubritate, ca ceasul elveţian. (..) Aş vrea să văd şi eu măcar o carte de muncă pentru un astfel de colector", a mai comentat Mihail Fâcă.

El a menţionat că legea poate avea multiple interpretări, dar Guvernul susţine această lege pentru că "trebuie să eliminăm orice formă de evaziune fiscală".

Secretarul de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a mai declarat în cadrul dezbaterii că acest act normativ este foarte important pentru minister, pentru că discutăm despre a face ordine într-un sistem în care va trebui să funcţioneze managementul colectării deşeurilor, în toată ţara. "Avem nevoie de cadrul legislativ pentru o funcţionare corectă", a spus el.

Potrivit acestuia, a doua chestiune importantă o reprezintă atingerea ţintelor de către ţara noastră. "Vrem să clarificăm bine de tot ce se întâmplă cu acest deşeuri, care este traseul lor, în aşa fel, încât, la finalul acestui traseu, să le regăsim în ţintele pe care le avem de îndeplinit", a menţionat Fâcă.

El a mai spus că în spatele actului normativ este nevoie să existe şi un sistem de trasabilitate, Ministerul lucrând deja la acest lucru. "Acest sistem de trasabilitate ar elimina foarte multe discuţii şi controverse pe care le avem astăzi", a mai arătat Mihail Fâcă.

El a spus că este nevoie de contracte tipizate cu operatorul de salubritate, cu operatorul staţiei de sortare, cu cel de compostare sau cu cetăţenii, producătorii acestor deşeuri. "Multe alte lucruri vor fi necesare şi important este să avem comunicare şi să vedem care sunt greutăţile şi dorinţele fiecărui grup pe marginea acestui act normativ", a declarat Mihail Fâcă.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Doru Ciocan, a declarat în cadrul dezbaterii că legea 101/2006, care a fost retrimisă de preşedintele Traian Băsescu Parlamentului, spre reexaminare, are două puncte, care sunt în concordanţă cu Directiva europeană privind achiziţiile publice.

Doru Ciocan a arătat că este posibil ca la Comisia de administraţie publică din Senat, să se prelungească termenul pentru raport, pe acest proiect de lege, pentru ca eventualele neconcordanţele din lege, care au fost sesizate de preşedintele Traian Băsescu, să comporte o altă iniţiativă legislativă, pentru a putea fi corectate acele inadvertenţe.

Ciocan a arătat că este nevoie să se facă ordine în acest segment de mare importanţă pentru România, care înseamnă "curăţenie". "Degeaba vrem să facem curăţenie, dacă noi, cei care facem curăţenie, suntem murdari", a spus acesta.

"Nicio lege nu poate să fie perfectă, totul este perfectibil, dar susţin cu tărie că ce avem astăzi pe masa Parlamentului este corect. Nu vă dezavantajează nici pe unii nici pe alţii, din contră. Începând cu 1 ianuarie 2015 avem noi, România, ca stat, obligativitatea de a introduce acea colectare selctivă, în caz contrar vom fi penalizaţi. Din 2010, această lege stă, am reuşit în ultimii ani să ajungem la Parlament. Eu o consider corectă", a declarat Doru Ciocan.

Modificarea legii 101/2006 privind salubrizarea localităţilor a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii februarie. Prin această nouă lege, se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiate contracte de salubrizare cu municipalităţile.

Proiectul de lege, iniţiat de senatorul Petru Filip, a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 235 voturi "pentru", 69 "împotrivă" şi 9 abţineri şi are ca obiect modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101 /2006 cu modificările ulterioare. Proiectul de lege impune obligaţii clare generatorilor de deşeuri de a implementa sisteme de colectare selectivă pentru hârtie, metal, plastic, sticlă.

Astfel, potrivit proiectului de lege, se aplică serviciului public de salubrizare a localităţilor, înfiinţat şi organizat de către autorităţile administraţiei publice locale la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor şi al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum patru fracţii respectiv hârtie, mase plastice, metale şi sticlă. Dacă acest lucru nu este posibil, din punct de vedere tehnic, economic, al protecţiei mediului, al sănătăţii populaţiei şi al respectării standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare, precum şi implementarea unui sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată a deşeurilor municipale pe minimum două fracţii, umed şi uscat şi de sortare prin care să obţină cel puţin cele patru fracţii.

Biodeşeurile colectate separat din deşeurile municipale şi deşeurile similare, de la deţinătorii de deşeuri şi sau de la staţiile de transfer şi de sortare, se transportă către staţiile de producere a compostului ori către alte instalaţii de procesare şi tratare adecvată, dacă valorificare biodeşeurilor se face fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediului şi se transportă în vederea eliminării la depozitele de deşeuri.

Transportul deşeurilor municipale şi deşeurilor similare colectate separat, de la deţinătorii de deşeuri, se efectuează numai de către operatorii licenţiaţi care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale respective sau în cazul gestiunii directe au hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi.

Unităţile administrativ teritoriale au calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială. Proiectul de lege mai prevede că preluarea deşeurilor din recipientele şi containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii.

Operatorii licenţiaţi de către ANRSC pentru prestarea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor au obligaţia să ţină evidenţa şi să raporteze lunar autorităţilor administraţiei locale şi ANRSC cantităţile predate operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor, pe fiecare tip de deşeu.

De asemenea,operatorii au obligaţia de a pune la dispoziţia deţinătorilor de deşeuri containerele / recipientele, precum şi, după caz sacii necesari realizării activităţii de precolectare separată a deşeurilor.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la începutul lunii martie, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor 101/2006, informează Administraţia prezidenţială.

Preşedintele menţionează în cererea de reexaminare că, în forma sa iniţială, legea prevedea, la art. 13 alin. (3), că "procedura de atribuire şi regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a localităţilor sunt cele stabilite de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor Legii nr. 51/2006, cu modificările si completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare".

El arată că, în consecinţă, procedura specifică contractelor de achiziţie publică este aplicabilă şi în cazul contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a localităţilor. Preşedintele precizează că, prin aceste reglementări, procedura de atribuire a contractului de delegare a gestiunii pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare este scoasă din sfera de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobată prin Legea nr. 337/2006, "fapt care ar putea să genereze lipsă de transparenţă în atribuirea contractelor".

"Aşadar, prin modificarea legislativă propusă, procedura de atribuire urmează a fi stabilită prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, prin hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice (Art. 30 alin. [2] din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice)", se arată în document.

"Considerăm că procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare trebuie să fie realizată pe baza unor criterii care să asigure transparenţă, condiţii de egalitate, nediscriminare şi predictibilitate. Totodată, atribuirea contractelor de delegare trebuie să urmeze respectarea criteriului ofertei celei mai avantajoase atât din punct de vedere al calităţii serviciilor prestate, cât şi cu privire la costul acestor activităţi", se arată în solicitarea preşedintelui.

În concluzie, arată preşedintele, procedura prevăzută în forma actuală a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, lege care face trimitere la aplicarea procedurii prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii "asigură cadrul legal potrivit pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare, nefiind necesară stabilirea unei proceduri distincte".

"Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimisă spre promulgare, ţinând cont de motivele invocate", încheie preşedintele.

România a reciclat, în 2012, doar 1 la sută din deşeurile municipale, fiind pe ultimul loc în UE, în timp ce 99 la sută dintre ele au ajuns la gropile de gunoi, potrivit celui mai recent studiu Eurostat pe acest subiect, se arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Mediu, remis MEDIAFAX.

România reciclează 1 la sută din deşeurile municipale, în condiţiile în care, până în 2020, trebuie să recicleze jumătate. În plus, nu au fost depuse raportări către UE privind deşeurile incinerate şi compostate. Rezulă că restul deşeurilor municipale - 99 la sută - au fost depozitate în gropile de gunoi.

Bulgaria, care se afla la ultimele raportari (aferente anului 2009) într-o situaţie similară României, a reuşit să reducă depozitarea deşeurilor în gropile de gunoi de la 99 la sută la 73 la sută. Totodată, în Bulgaria au fost compostate 3 la sută din deşeurile municipale generate în 2012.

În UE, 42 la sută din deşeurile municipale au fost reciclate sau transformate în compost în 2012. Statele din UE au generat în medie 492 kg deşeuri municipale pe persoană în 2012, din care 34 la sută au fost depozitate, 24 la sută incinerate, 27 la sută reciclate şi 15 la sută compostate. Mai mult de jumătate din deşeurile municipale au fost reciclate şi compostate în Germania (65%), Austria (62%) şi Belgia (57%). Pe ultimele locuri din acest punct de vedere, dar la distanţă de România, sunt Malta (13%), Slovacia (13%), Letonia (16%), Croaţia (16%) şi Grecia (18%).

În Germania 0% din deşeurile municipale ajung să fie depozitate, în Belgia şi Suedia - 1%, în Olanda - 2%, în Austria şi Danemarca - 3%. În Suedia şi Danemarca sunt incinerate 52% din deşeurile municipale generate.