Secretarul de stat din MAI Nicolae Căbulea, audiat la Parchetul instanţei supreme. Este acuzat de abuz în serviciu

Secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI, este acuzat de abuz în serviciu în dosarul în care procurorii Parchetului instanţei supreme fac cercetări privind referendumul, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au precizat că Ioan Nicolae Căbulea a fost pus sub acuzare, împotriva secretarului de stat fiind declanşată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

"Am fost întrebat cu privire la atribuţiile pe care le am ca şi secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI, despre activităţile pe care le-am desfăşurat în perioada referendumului, activităţi pe care le ştiţi foarte bine", a spus Căbulea la plecarea de la Parchetul instanţei supreme, unde a stat mai puţin de o oră.

Întrebat dacă a fost pus sub acuzare, Căbulea a spus că nu cunoaşte acest lucru, precizând: Eu v-am spus ce am fost întrebat în cursul zilei de azi".

Căbulea a mai spus, răspunzând unei întrebări, că a fost trimisă în 2 august Curţii Constituţionale o adresă pentru că "era obligaţia prevăzută de lege" şi pentru că era în continuarea primei adrese.

"Adresa din 2 august este pentru acurateţea datelor, pentru a specifica foarte clar ce scria în prima adresă, pentru o interpretare corectă a legii", a adăugat Ioan Nicolae Căbulea.

Secretarul de stat a mai spus că, din punct de vedere al atribuţiilor pe care le are în calitate de secretar de stat, şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, consideră că referendumul a fost "foarte corect".

"Dar, repet, din punct de vedere al atribuţiilor pe care le am ca şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică", a adăugat Căbulea.

Întrebat dacă îşi dă demisia, Căbulea răspuns: "Nu este cazul".

Parchetul instanţei supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum şi înscrisurile transmise Curţii Constituţionale (CC) conţin date nereale "de natură să atragă răspunderea penală a autorilor", a anunţat, miercuri, Ministerul Public.

În continuarea cercetărilor efectuate de procurori în legătură cu listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare utilizate la referendumul din 29 iulie, în temeiul comunicatului Curţii Constituţionale din 2 august privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit din oficiu o cauză penală, se arată într-un comunicat de presă de miercuri al Ministerului Public.

"Obiectul cauzei îl constituie verificarea modului în care au fost respectate prevederile legale referitoare la întocmirea listelor electorale permanente, precum şi a modului în care au fost întocmite înscrisurile transmise Curţii Constituţionale, pentru a stabili dacă acestea conţin date nereale, de natură să atragă răspunderea penală a autorilor", a precizat sursa citată.

În această cauză, procurorii au dispus începerea urmăririi penale împotriva chestorului Constantin Manoloiu, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

"În fapt, s-a reţinut că, după ce în data de 27.07.2012, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, învinuitul a comunicat Biroului Electoral Central prin adresa 3456054 că în copiile listelor electorale permanente sunt înscrişi 18.292.514 alegători, comunicare pe baza căreia s-a realizat referendumul din 29 iulie 2012, la solicitarea Curţii Constituţionale, prin comunicarea 3479198 transmisă la data de 01.08.2012, învinuitul a confirmat din nou numărul de 18.292.514 alegători", a precizat Ministerul Public.

Ulterior, în 2 august, Manoloiu a transmis Curţii Constituţionale adresa 3479199, fără a exista o solicitare a instanţei de contencios constituţional, conform căreia "instituţia pe care o conduce nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente", deşi, potrivit HG 683/2012 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare desfăşurării referendumului, reactualizarea listelor electorale permanente era în competenţa serviciilor de evidenţă informatizată a persoanei din subordinea acestuia.

"În cauză s-a reţinut că prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu a fost produsă o tulburare însemnată activităţii instituţiilor publice implicate în validarea referendumului", a adăugat sursa citată.

Pe parcursul cercetărilor au fost audiate mai multe persoane şi au fost solicitate date de la instituţiile care au avut atribuţii în organizarea referendumului.

În paralel, se efectuează verificări cu privire la sesizările adresate organelor de urmărire penală privind infracţiuni de fraudă electorală comise cu prilejul referendumului din 29 iulie.

Preşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi Institutului Naţional de Statistică, Ana Maria Pătru şi Vergil Voineagu, au fost audiaţi, marţi, la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martori în dosarul în care Constantin Manoloiu este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale.

Tot marţi, procurorii l-au audiat şi pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, în acelaşi dosar.

Ana Maria Pătru a transmis în 2 august o adresă către Curtea Constituţională - la solicitarea acestei instituţii - în care preciza că AEP nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012.

Potrivit adresei, AEP arată că a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.

AEP a recunoscut o serie de deficienţe şi a recomandat unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului electoral.

Totodată, INS a transmis în 1 august Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii "nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste".

"În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică", a arătat INS în răspunsul transmis Curţii Constituţionale.

Adresa din 2 august emisă către Manoloiu Constantin şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale conţinea comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi preciza că Ministerul Administraţiei şi Internelor "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente".

La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie.

Ulterior, Curtea Constituţională, pentru a nu menţine această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunţa că decizia cu privire la referendum va fi luată în 31 august.

Constantin Manoloiu declara, luni, la ieşirea din sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea "nu are relevanţă, ea vine şi se duce".

"Eu sunt garantul că toate cifrele vor fi corecte", a spus Manoloiu.

El a precizat că a semnat un ordin de informare către ministru, care este un politician.Totodată, chestorul şef a spus că nu el a transmis informarea Curţii Constituţionale, ci a adresat-o ministrului Ioan Rus.

Cifra de 18.292.514 de alegători este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o "cifră fluidă", a mai spus Manoloiu.