Preda a precizat, după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, că scăderea debitului Dunării afectează condiţiile de navigaţie şi în sectoarele Calafat şi Corabia, unde adâncimea este de 1,6 – 1,8 metri.
Potrivit secretarului de stat, 22 de unităţi de dragaj acţionează pentru deblocarea limbilor de nisip care blochează accesul navelor.
„Aceste praguri fac imposibile deplasarea navelor. Suntem nevoiţi să intervenim pentru a debloca limbile de nisip. Avem 10 convoaie şi 22 de unităţi de dragaj. (…) Riscul cel mai mare este scăderea cotelor Dunării până la blocarea navigaţiei pe acest fluviu, însă, în prezent, nu se poate discuta despre acest lucru”, a spus Valentin Preda, precizând că în fiecare zi există nave eşuate, însă situaţia nu este gravă.
Potrivit directorului general al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Daniela Rădulescu, în această săptămână, debitele Dunării ar urma să crească în două sectoare, respectiv Calafat-Corabia şi Cernavodă-Tulcea, însă, ulterior, situaţia s-ar putea înrăutăţi.
În acest context, ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, a arătat că, în urma întâlnirii de luni, va prezenta Guvernului o situaţie astfel încât să fie alocaţi banii necesari pentru dragarea fluviului.
Dobre a mai spus, tot după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, că mai multe oraşe din ţară se confruntă „cu o serie de probleme legate de secetă”.
Potrivit ministrului delegat pentru Administraţie, în prezent, 14 oraşe, majoritatea din Moldova, au restricţii la alimentarea cu apă potabilă între patru şi 16 ore pe zi. Cele mai mari dintre acestea sunt Adjud şi Lugoj, unde apa este oprită patru ore pe zi.