Secţia de judecători a CSM: Alegerea conducerii CSM a avut loc cu încălcarea prevederilor legale

Potrivit standardelor internaţionale, preşedintele unui Consiliu judiciar ar trebui să fie judecător, în considerarea garanţiilor absolute de independenţă pe care le are, afirmă Secţia pentru judecători a CSM, care invocă Avizului nr. 10 (2007) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE).

De asemenea, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii - cu şapte voturi din cele opt ale membrilor săi - a cerut judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ "să-şi asume reprezentarea reală şi responsabilă a corpului profesional al judecătorilor şi să-şi retragă candidaturile pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, evitând astfel adâncirea crizei".

Mai, mult, Secţia afirmă că, după alegerea lui Hăineală, s-a întruit, iar în cadrul discuţiilor niciun membru judecător nu a intenţionat să-şi depună candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al instituţiei, motiv pentru care s-a cerut revocarea deciziei Plenului CSM prin care a fost aleasă şef al Consiliului, procurorul Schmidt Hăineală, ca fiind singura modalitate de soluţionare a blocajului creat.

Totodată, Secţia pentru judecători a CSM arată că adunările generale ale judecătorilor constituie un exerciţiu democrativ.

Redăm integral decizia Secţiei pentru CSM de luni, 14 ianuarie, remisă presei:

"Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, întrunită în şedinţă extraordinară, cu cvorumul cerut de lege, înţelege să comunice public următoarele în legătură cu evenimentele şi acţiunile determinate de modul de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al CSM din 4 ianuarie 2013.

1. Alegerile pentru preşedinţia Consiliului Superior al Magistraturii, desfăşurate în data de 4 ianuarie 2013, au avut loc cu încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la alegerea anuală a preşedintelui CSM şi au relevat abaterea unor membrii CSM de la mandatul încredinţat prin alegerile corpului profesional, lipsa de transparenţă şi responsabilitate publică a procedurii de alegere a preşedintelui CSM, suspiciuni cu privire la corectitudinea procedurilor, dar şi încălcarea a spiritului reglementărilor legale naţionale ori internaţionale, constituţionale, legale ori internaţionale cu privire la conducerea consiliilor judiciare.

Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii subliniază determinarea sa pentru respectarea legalităţii în funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi înţelege să apeleze la toate instrumentele prevăzute de lege şi documente internaţionale pentru reinstaurarea integrală a legalităţi.

Soluţia imediată pentru depăşirea crizei fără precedent determinată de alegerile pentru preşedinţia CSM din data de 4 ianuarie 2013 este demisia de onoare a d-nei procuror Oana Schimdt Haineală, urmată de reluarea alegerilor cu o procedură publică şi transparentă. Secţia pentru Judecători solicită de asemenea d-nei Alina Ghica şi d-lui Cristi Danileţ, ambii membrii ai acestei secţii, să-şi asume reprezentarea reală şi responsabilă a corpului profesional al judecătorilor şi să-şi retragă candidaturile pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, evitând astfel adâncirea crizei.

Apel la calm şi determinare

2. Secţia pentru Judecători a CSM solicită tuturor judecătorilor, procurorilor, precum şi asociaţiilor profesionale ale acestora să-şi păstreze calmul, echilibrul şi raţiunea şi să nu se lase în nici un fel influenţaţi de încercările de provocare şi de deturnare a atenţiei publice către aspecte de natură politică sau către piste false, cum ar fi statutul procurorului, revizuirea Constituţiei, ori modificarea legilor justiţiei. Corpul profesional al magistraţilor are maturitatea de a trata cu calm, profesionalism şi apelând la instrumente legale, situaţia creată prin alegerile pentru preşedinte din cadrul CSM. Totodată, Secţia pentru judecători cere instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, judecătorilor şi procurorilor să-şi păstreze solidaritatea şi determinarea în a apăra legalitatea, reprezentativitatea şi standardele de integritate încălcate prin procedura netransparentă privind alegerea preşedintelui CSM.

3. Criza actuală creată în urma alegerilor din 4 ianuarie 2013 este o problemă internă a sistemului judiciar, care trebuie soluţionată prin instrumente şi mecanisme legale exclusiv în interiorul corpului judiciar. Sunt neavenite ingerinţele externe din partea politicienilor, cât şi din partea altor autorităţi sau instituţii publice. În acest sens Secţia pentru judecători solicită instituţiilor şi persoanelor implicate, inclusiv membrilor CSM, să manifeste maximă rezervă şi decenţă în declaraţiile de presă şi în acţiunile lor publice, ca dovada de respect pentru sistemul judiciar şi independenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii respinge ca fiind iresponsabile acuzaţiile privind influenţa de natură politică în alegerile din Consiliul Superior al Magistraturii şi solicită tuturor persoanelor publice să înceteze cu declaraţiile care instigă şi provoacă astfel de interpretări. Astfel de declaraţii aduc atingere directă independenţei justiţiei.

Mesaj către magistraţii procurori

5. Secţia pentru judecători înţelege să transmită tuturor colegilor procurori mesajul categoric că acţiunile sale întreprinse în legătura cu alegerile pentru preşedenţia CSM nu pun în nici un fel în discuţie problema statutului funcţiei de procuror. Această problemă este adusă cu rea credinţă în dezbatere, pentru a deturna atenţia către aspecte care în mod legitim pot îngrijora corpul profesional al magistraţilor procurori. Independenţa reală a Ministerului Public constituie un corolar indispensabil al independenţei sistemului judiciar. Prin urmare independenţa procurorilor nu este o prerogativă sau un privilegiu conferite în interesul procurorilor, ci o garanţie în interesul unei justiţii corecte, imparţiale şi eficiente care să protejeze atât interesele publice cât şi private ale persoanelor implicate.

6. Aşa fiind, considerăm că expunerea publică excesivă şi agresivă a acestor teme poate dăuna grav intereselor corpului profesional al procurorilor şi ale sistemului judiciar, orice dezbatere trebuind să aibă loc mai întâi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau a sistemului judiciar.

Sprijin pentru independenţa asociaţiilor profesionale

7. Secţia pentru Judecători a CSM apreciază ca fiind dăunătoare acţiunile de învrăjbire a celor două corpuri profesionale din interiorul magistraturii. Secţia îşi exprimă consternarea faţă de acţiunile conducătorilor Ministerului Public de instigare a procurorilor impotriva asociaţiilor profesionale legal înfiinţate şi de subminare a poziţiilor publice exprimate de acestea. Libertatea de asociere a judecătorilor şi procurorilor în scopul apărării intereselor lor profesionale este un drept fundamental recunoscut prin legislaţia specială şi derivat din statutul profesiei de magistrat (art 76 din Legea nr. 303/2004, republicată). Libertatea de asociere în organizaţii profesionale nu poate fi supusă ordinelor ierarhice, iar asociaţiile profesionale ale magistraţilor sunt persoane juridice de drept privat, cu activitate independentă şi necontrolate pe linie ierarhică. Viziunea rezultată din comunicatul Ministerului Public din data de 10 ianuarie 2013, potrivit cu care trebuie înfiinţate noi organizaţii profesionale ale procurorilor este una retrogradă şi autoritară. Secţia pentru judecători îşi exprimă solidaritatea cu toate organizaţiile profesionale legal înfiinţate, indiferent de numărul membrilor acestora, şi le încurajează să-şi continue independent misiunea de apărare a intereselor profesionale a membrilor lor.

Candidatura transparentă a d-lui judecător Mircea Aron

8. Cu mai mult de o lună înaintea alegerilor propriu-zise, Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuţie în mod deschis şi transparent în interiorul CSM problema candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului. În urma mai multor şedinţe informale ale Secţiei pentru Judecători s-a ajuns ca d-ul judecător Mircea Aron, reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să-şi asume responsablitatea unei candidaturi. Secţia pentru Judecători a prezentat colegilor din Consiliul Superior al Magistraturii această candidatură ca fiind asumată şi susţinută în cadrul secţiei, în considerarea interesului sistemului judiciar ca în anul 2013 în CSM să se manifeste solidaritatea, maturitatea, lipsa partizanatului şi echilibrul pe care un reprezentant al instanţei supreme le garanta. Reamintim că, Secţia pentru Judecători a CSM deţine majoritatea absolută în cadrul Consiliului, având 9 membrii judecatori aleşi în adunările generale ale instanţelor judecătoreşti şi pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, potrivit legii, este şi reprezentantul puterii judecătoreşti, adică în total 10 membri din cei 18 în total ai Consiliului.

9. Potrivit standardelor internaţionale, preşedintele unui Consiliu judiciar ar trebui să fie judecător, în considerarea garanţiilor absolute de independenţă pe care le are. Astfel, potrivit Avizului nr. 10 (2007) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei referitor la Consiliul Justiţiei în serviciul societăţii, «Trebuie vegheat ca preşedinţia Consiliului Justiţiei să fie exercitată de o persoană imparţială care să nu fie apropiată partidelor politice. În consecinţă, în regimurile parlamentare în care Preşedintele/Şeful statului are puteri mai degrabă protocolare, nimic nu împiedică atribuirea acestuia a preşedinţiei, în condiţiile în care în celelalte regimuri Preşedintele Consiliului Justiţiei ar putea fi ales de Consiliul însuşi, şi ar trebui să fie un judecător».

Excepţia inadmisibilităţii candidaturii doamnei procuror Oana Schimdt Haineală

10. În cursul dimineţii de 4 ianuarie 2013 a fost depusă o nouă candidatură pentru preşedinţia CSM, a doamnei procuror Oana Schimdt Hăineală, fost vicepreşedinte al CSM. În cursul şedinţei publice a fost ridicată în discuţie, cu caracter preliminar, admisibilitatea unei astfel de candidaturi, având în vedere că potrivit legii Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi «pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit» (art 24 alin 1 din Legea nr. 317/2004). Excepţia invocată nu a fost supusă votului.

11. În cadrul procedurii de vot, candidatul propus de Secţia pentru judecători, domnul judecător Mircea Aron a obţinut un număr de 8 voturi din cele 18 exprimate. Urmare a respingerii candidaturii pentru funcţia de vicepreşedinte a doamnei judecător Alina Ghica, Secţia pentru Judecători s-a convocat într-o şedinţa extraordinară în care a luat în discuţie situaţia ivită. După consultarea tuturor membrilor aleşi ai secţiei, inclusiv a doamnei judecător Alina Ghica şi a domnului judecător Cristi Vasilică Danileţ, a constatat că niciun membru al CSM judecător nu intenţionează să-şi depună candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al instituţiei. În aceste condiţii, Secţia pentru Judecători, prin Hotărârea 4/2013, a decis să solicite Plenului CSM revocarea hotărârii privind alegerea preşedintelui CSM ca singură modalitate de soluţionare a blocajului creat. Cererea de revocare a fost respinsă fără a fi pusă în realitate în dezbaterea Plenului, astfel cum prevăd actele normative în materie. În acel moment şedinţa Plenului fusese suspendată prin consens, pentru consultări.

12. Ulterior şedinţei din data de 4 ianuarie 2013, printr-un comunicat de presă al Secţiei pentru Judecători un număr de şapte judecători ai secţiei (Mona Lisa Neagoe, Mircea Aron, Horaţius Dumbravă, Alexandru Şerban, Adrian Neacșu, Adrian Bordea, Marius Tudose) au renunţat la beneficiul secretului votului, asumându-şi transparent şi ca dovadă a responsabilităţii faţă de sistemul judiciar votul exprimat pentru candidatul unic al Secţiei pentru Judecători. Declaraţia lor este întărită de existenţa unei individualizari a fiecărui vot prin semnatură. Separat, ministrul Justiţiei a afirmat de asemenea public că a votat cu acelaşi candidat reprezentând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, semnând buletinul de vot. Într-un comunicat de presă din data de 8 ianuarie 2013 preşedintele ICCJ, membru de drept în CSM, dezminte informaţiile apărute în presă în legatură cu modul cum ar fi votat, ceea ce este de natură să arunce suspiciuni publice majore cu privire la distribuţia reală a voturilor în cadrul şedintei din data de 4 ianuarie 2013.

13. Toate aceste evenimente creeză unui observator neutru impresia că alegerile pentru preşedenţia CSM au fost subordonate altor interese decât cele superioare ale sistemului judiciar şi că jocuri obscure de culise au determinat rezultatul final, transparenţa, corectitudinea şi responsabilitatea procedurilor fiind sacrificate. Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, adică Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Procurorilor din România au criticat neregulile şi procedurile netransparente, acţionând pentru prima oară la unison.

Adunările generale judecătorilor din instanţele judecătoreşti, un exerciţiu democratic

14. Această procedură de desfăşurare a alegerilor pentru preşedinţia CSM, dar şi modul netransparent în care s-a constituit majoritatea care a determinat rezultatul final, au fost de natură a ridica suspiciuni ale colegilor judecători cu privire la modul în care sunt reprezentaţi de unii membrii ai Consiliului.

15. Secţia pentru Judecători consideră că acţiunea adunarilor generale ale instanţelor judecătoreşti de punere în discuţie a reprezentativităţii mandatului membrilor CSM, determinată de comportamentul în cadrul procedurilor pentru alegerea preşedintelui CSM, este legală, democratică şi legitimă. Totodata, Secţia pentru Judecători reaminteşte că răspunderea pentru modul de exercitare a mandatului de membru CSM este, potrivit legii, individuală şi solicită adunărilor generale să dea dovada de maturitate, echilibru şi atenţie pentru continuitatea instituţională a organismului menit să garanteze independenţa justiţiei.

16. Solicităm mass-media să prezinte cu obiectivitate acţiunile instanţelor judecătoreşti, iar reprezentanţilor altor autorităţi publice şi membrilor CSM să nu interfereze cu dreptul legal al acestora de a analiza oricând calitatea reprezentării lor în cadrul CSM.

17. Potrivit art 1 alin 2 din Legea nr. 317/2004, republicată, «Membrii CSM răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor», iar potrivit art 52, pe lângă răspunderea membrilor CSM pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii există şi o raspundere specială în faţa adunarilor generale ale instanţelor şi parchetelor pe care le reprezintă «în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului». Mandatul de membru CSM presupune pentru modul în care sunt exercitate atribuţiile încredinţate prin chiar votul adunărilor generale".