Video Şedinţa SOLEMNĂ în memoria Regelui | Iohannis: Să apărăm moştenirea Regelui, să asigurăm un stat în care nimeni nu e mai presus de lege/ Principesa Margareta: Coroana va continua să facă tot ce e posibil pentru progresul ţării/ Mesajul Patriarhului

UPDATE 16.00 Şedinţa s-a încheiat cu un fragment din Poema română de George Enescu 

UPDATE 15: 37 Mesajul custodelui coroanei, principesa Margareta: Coroana va continua să facă tot ce e posibil pentru progresul ţării

Principesa Margareta a anunţat că familia regală va continua să sprijine ţara în acţiunile externe, aşa cum Regele Mihai a făcut în timpul vieţii sale.

"Am pierdut, ca şi întreaga naţiune, un părinte. De aceea suntem uniţi în doliul nostru. Bunătatea şi iertatea tatălui meu au învins toate relele secolului trecut, înţelepciunea lui a asigurat continuitatea ţării noastre, chiar atunci când a fost departe de ţară, românii l-au privit ca pe un far luminos. Pentru aproape un secol, Regele a fost o parte din fibra statului român. Începe un nou timp pentru casa regală, cu aceleaşi valori ale tatălui meu, va continua să servească interesele fundamentale ale României. Coroana va continua să facă tot ce e posibil alături de instituţiile fundamentale pentru progresul ţării în cadrul UE şi NATO. Regele a crezut întotdeauna că e datoria noastră să fim parte integrantă a acestor eforturi", a declarat Principesa Margareta, în şedinţa solemnă a plenului reunuit Camerei Deputaţilor şi Senatului, dedicată omagierii Regelui Mihai.

Custodele Coroanei a mai spus că pe lângă acţiunile caritabile, Casa Regală va promova peste hotare adevăratul chip al României şi interesele ţării.

"Privind în urmă putem să fim mândri de progresele naţiunii. În inima părinţilor mei a existat întotdeauna un mâine. Pentru acel mâine vă mulţumesc pentru ziua de azi", a mai spus Principesa Margareta.

UPDATE 15.30 Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, în şedinţa solemnă a Parlamentului, că Regele Mihai a fost un lider cu simţul datoriei faţă de ţară, care a avut puterea de a înţelege să renunţe la binele personal, în favoarea binelui public.

”Lider cu simţul datoriei faţă de ţară, Majestatea Sa rămâne în memoria noastră ca un depozitar al valorilor naţionale şi un apărător al intereselor autentice ale României. În numele lor şi din dragoste pentru poporul său a fost întotdeauna pregătit să îşi sacrifice confortul personal dovedind faptul că un Rege se poate ridica întotdeauna deasupra vremurilor. Aşa a putut ierta cu nobleţe toate nedreptăţile care i s-au făcut, ştiind că în definitiv acestea nu sunt decât proiecţia fricii şi a propriilor slăbiciuni ale celor care le-au săvârşit”, a spus premierul Mihai Tudose în plenul reunit al Parlamentului.

El a mai spus că, după 1989, Regele Mihai a înţeles că locul României este alături de statele libere şi democratice, că România are şi va avea rolul său bine definit între Aliaţii NATO, că România nu se poate dezvolta în afara Uniunii Europene, că societatea românească trebuie aşezată pe valori fundamentale, precum democraţia şi libertatea.

”Şi cu ideile sale, cu stăruinţă, înţelepciune şi răbdare a lucrat astfel încât România să îşi regăsească destinul european şi euro-atlantic, iar societatea românească să evolueze alături de marea familie a statelor lumii civilizate. În urmă cu şase ani, Majestatea Sa Regele Mihai a susţinut sub aula Parlamentului un discurs testament. Un discurs istoric, căruia astăzi îi dăm noi sensuri. Eu, ca om politic, am înţeles că responsabilitatea şi interesul public trebuie să stea la baza deciziilor, politicilor şi măsurilor pe care le luăm, înţeleg că nu poţi guverna fără deschidere spre dialog, fără a înţelege şi accepta argumente, fără toleranţă. Ca român înţeleg că este nevoie de moderaţie atât pentru omul politic, dar şi pentru cei care conduc”, a adăugat Mihai Tudose.

El a mai apreciat că Regele Mihai rămâne în istorie şi că românii îi sunt datori.

”Este datoria de onoare a fiecărui bun român să cunoască adevărul despre omul de stat care a fost şi rămâne Regele Mihai, despre curajul şi demnitatea dovedite în momente cruciale ale istoriei recente a României sau despre puterea de a înţelege să renunţi la binele personal, în favoarea binelui public. Sunt convins că personalitatea vibrantă a Majestatăţii sale va continua să inspire generaţii întregi de români, care îl vor iubi cu sinceritate, aşa cum şi Regele Mihai şi-a iubit întotdeauna poporul în acel fel unic în care numai un suveran poate să o facă”, a conchis premierul Mihai Tudose.

UPDATE 15:23 Tăriceanu şi Dragnea, cei doi preşedinţi ai Parlamentului susţin mesaje de omagiere 

Dragnea: Discursul Regelui din Parlament, din 2011, poate fi considerat testamentul lui politic

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a susţinut, luni, la şedinţa solemnă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, dedicată omagierii Regelui Mihai, că discursul pe care MS l-a susţinut în 2011, în Parlament, poate fi considerat testamentul politic al fostului suveran.

„Pe 25 octombie 2011, Majestatea Sa a susţinut de la tribuna Parlamentului un discurs după mai bine de 60 de ani de când o făcuse ultima oară, înainte de instalarea la putere a regimului comunist. Din perspectiva de azi, acest discurs poate fi considerat testamentul politic al Regelui Mihai”, a spus Dragnea.

El a citat un pasaj din discursul Regelui Mihai din 2011, susţinut în faţa celor două Camere.

„Majestatea Sa a subliniat atunci rolul Parlamentului într-o democraţie, citez: <<Mersul României europene de azi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către UE şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertatea şi democraţie, a Legislativului românesc de după 1989>>”, a spus Dragnea.

El a mai arătat că Regele Mihai a invocat, tot atunci, valorile care trebuie să-i definească pe români, respectiv libertatea, democraţia, identitatea şi demnitatea.

„Moartea Regelui Mihai ne-a îndurerat profund”, a subliniat Dragnea.

Patriarhul Daniel: Regele Mihai va rămâne în memoria poporului român ca o făclie de înviere

Patriarhul Daniel a declarat luni, în timpul şedinţei solemne a Parlamentului pentru omagierea Regelui Mihai I, că acesta va rămâne în memoria poporului român drept „o făclie de înviere în vremuri de răscruce” prin personalitatea şi lucrarea sa.

„Regele Mihai a trăit cu discreţie, dar cu intensitate credinţa Sa în care a fost botezat. Regele Mihai al României a militat şi a contribuit intens pentru integrarea României în NATO şi UE, pentru că preţuia mult libertatea şi democraţia. După realizarea acestor deziderate a adresat Parlamentului României îndemnul de a cultiva indentitatea şi demnitatea naţională. Prin personalitatea, viaţa şi lucrarea sa, regele Mihai I va rămâne în memoria poporului român o făclie de înviere în vremuri de răscruce”, a declarat Patriarhul Daniel.

De asemenea, Patriarhul Daniel a precizat că Regele Mihai a fost călăuzit, în greutăţile întâmpinate de-a lungul întregii vieţi, de credinţa în Dumnezeu şi iubirea faţă de poporul român.

„Mare personalitate istorică a veacului său, monarh, mareşal al României, veteran al celui del-Al Doilea Război Mondial, eroic în actul de la 23 august 1944, Regele Mihai I al României a fost, în acelaşi timp, un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române. Un om cu o credinţă puternică, pe care nu s-a sfiit niciodată să o mărturisească în public, trăind potrivit principiului călăuzitor al Monarhiei Române, Nihil Sine Deo, Nimic fără Dumnezeu”, a adăugat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Acesta a reamintit că Regele Mihai a mărturisit, adesea, faptul că de la mama sa, Regina Elena, a deprins obiceiul de a se ruga ades, de a citi Scriptura, de a frecventa Biserica, de a se spovedi şi împărtăşi.

„Actul de abdicare forţată de la 30 decembrie 1947 şi plecarea Regelui Mihai I din România, într-un îndelungat şi nedrept exil, a fost o grea lovitură pentru România, dar şi pentru Biserică, deoarece în anii următori regimul Comunist va începe o cruntă perioadă de persecuţie împotriva Bisericii, împotriva celor care manifestau fidelitate sau admiraţie faţă de monarhie. În pofida politicii de ştergere a tuturor urmelor care aminteau de contribuţia monarhiei la progesul României, Biserica a găsit soluţii inteligente de salvarea a inscripţiilor sau pisaniilor în care apărea numele regelui sau a tablourilor gotice”, a susţinut Patriarhul Daniel.

Tăriceanu: Regele Mihai va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră ca un reper moral de neclintit

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus, luni, că Regele Mihai I va rămâne în memoria românilor ca o sursă de inspiraţie, ca un reper moral de neclintit, ca un îndemn permanent la curaj şi la tărie de caracter, afirmând că e mândru că în 2011 a iniţiat invitarea lui în Parlament.

”Astăzi, pentru a treia oară în istorie, Regele este din nou în Parlamentul României, alături de noi şi în mijlocul nostru. Este prezent în gândul nostru, în credinţa noastră în democraţie, în speranţele pe care ni le punem în viitorul naţiunii noastre. De această dată Mihai al României nu va mai părăsi Parlamentul, ci va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră ca o sursă de inspiraţie, ca un reper moral de neclintit, ca un îndemn permanent la curaj şi la tărie de caracter. Nu i-a fost dat Regelui Mihai să poarte în împrejurări oficiale Coroana de Oţel a României şi nici să stea pe tronul regal într-o ceremonie solemnă. Am însă convingerea că regele poartă acum pe frunte în împărăţia cerului cununa celor drepţi, după cum am convingerea că aici, pe pământ românesc, memoria noastră colectivă va fi de acum înainte tronul pe care Mihai I al României va rămâne pururi aşezat”, a spus Călin Popescu Tăriceanu în şedinţa solemnă a Senatului şi a Camerei Deputaţilor pentru omagierea Regelui Mihai I al României.

El a mai spus că luni este a treia oară când Regele Mihai I este prezent în Parlamentul ţării.

”Constatarea este surprinzătoare pentru un monarh constituţional, a cărui autoritate a izvorât din voinţa naţională exprimată în Parlament. De obicei, şi aşa s-a întâmplat şi la noi în trecut vreme de multe decenii, regii deschid în fiecare an lucrările Parlamentului şi adresează acestuia un mesaj al tronului ce cuprinde Programul Guvernului pentru următorul an. O istorie vitregă şi violentă nu i-a îngăduit Regelui Mihai să-şi îndeplinească această atribuţie constituţională”, a adăugat preşedintele Senatului.

El a arătat că Regele a venit pentru întâia dată în Parlament la începutul iernii anului 1946, pentru a deschide lucrările Parlamentului ales pe 19 noiembrie.

”Începea atunci un anotimp istoric aspru, care a durat patru decenii. Alegerile, oricât de controversat le-a fost rezultatul, fuseseră făcute posibile datorită actului de curaj al regelui de la 23 august 1944.
În acord cu partidele politice şi bucurându-se de loialitatea armatei, Regele Mihai I a pus atunci capăt, cu o îndrăzneală ce i-a atras admiraţia întregii lumi libere, regimului politic autoritar ce târâse România într-un război absurd împotriva democraţiilor liberale. Speranţa care a mobilizat atunci energia Regelui a fost aceea că România va deveni ea însăşi, după înlăturarea dictaturii, o democraţie liberală, o ţară de cetăţeni liberi şi egali. Din păcate, nu a fost să fie aşa. Ocupaţia străină, trădarea unei părţi a elitelor, o propagandă ipocrită şi un aparat represiv nemilos au împins curând România într-o altă dictatură, au dus ţara în zodia totalitarismului. Paradoxul amar face ca Parlamentul ales în 1946, datorită capacităţii regelui de a aduna în jurul său şi al principiilor democratice toate forţele vii ale naţiunii, să fie cel care a luat act de abdicarea Regelui şi, ulterior, a proclamat republica. O republică populară, apoi socialistă, în care valorile republicane ale libertăţii, egalităţii şi fraternităţii nu au avut însă curs”, a adăugat Tăriceanu.

El a mai spus că este mândru că, împreună cu fostul senator Puiu Hoşotti, iniţiat invitarea Regelui pe 25 octombrie 2011 în Parlament, ”forul reprezentativ suprem al naţiunii”.

”Regele a rostit cu acel prilej un memorabil discurs, aducând în vremea noastră valorile democratice pe care le-a întrupat în 1944. Nu a fost însă un discurs retrospectiv, ci, din nou, un manifest al speranţei, o mărturie a credinţei nestrămutate a regelui în virtuţile şi în destinul poporului român”, a mai spus preşedintele Senatului.

UPDATE 15.16 Iohannis ţine discursul în memoria regelui

- Onorăm astăzi, cu profund respect, memoria unei mari personalităţi a istoriei noastre, Regele Mihai I al României. Loial patriei şi naţiunii sale, el a purtat pe umeri o grea domnie în momente foarte dificile ale istoriei noastre.

- Obligat să înfrunte tirania, prin actul de la 23 august 1944, Mihai I a servit cauza libertăţii şi democraţiei. Apoi, opunându-se cu dârzenie acaparării ţării de către comunişti, a dovedit curaj şi simţ al datoriei.

Destinul său tragic se confundă cu destinul din veacul trecut al poporului român.
În lungul său exil, Regele a simbolizat speranţa unei Românii renăscute şi libere, la care românii nu au încetat să aspire.

După căderea comunismului, a fost oprit cu brutalitate să intre în ţară şi să se reculeagă la mormintele iluştrilor săi înaintaşi. Acestor acţiuni disperate şi absurde, le-a opus demnitatea şi tăria caracterului său.

Pentru toate aceste merite, Regele Mihai I va rămâne în amintirea poporului român ca un mare om de stat.
Deşi a domnit acum mai bine de 70 de ani, principiile sale nu aparţin trecutului, ci, dimpotrivă, sunt mai actuale ca niciodată.

Mihai I a fost un monarh constituţional care a apărat domnia legii, drepturile şi libertăţile individuale, a militat pentru instituţii solide şi pentru ca regulile să fie durabile, asumate şi respectate.

Integritatea sa este un exemplu nepreţuit, iar cuvintele sale sunt astăzi la fel de elocvente.
«Vom susţine orice om politic», spunea Regele Mihai în urmă cu 17 ani, «indiferent de înclinaţia lui ideologică, atâta vreme cât el sau ea va rămâne angajat în respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale, în eliminarea corupţiei, în protejarea tuturor românilor.»

Regele a apărat cu toate puterile şi prerogativele sale România în vremea domniei şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă mai apoi, în exil, pentru reînnodarea legăturilor tradiţionale ale României cu democraţiile occidentale.

Evoc aici şi turneele şi misiunile diplomatice pe care le-a întreprins pentru aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană, fiind convins că alegerea strategică de a orienta ţara către Occident a reprezentat reîntoarcerea firească la opţiunile înaintaşilor săi.
Doamnelor şi domnilor,

Este datoria noastră, a tuturor, să apărăm moştenirea Regelui Mihai I.

Preţuind memoria sa, noi toţi avem datoria să asigurăm o Românie stabilă, demnă şi respectată în lume, prosperă şi puternică, cu un stat de drept solid, în care aspiraţia spre libertate şi prosperitate a românilor este împlinită şi în care nimeni nu este mai presus de lege.
O Românie în care viaţa publică să fie dominată de responsabilitate, decenţă şi competenţă. În definitiv, o Românie mai puternică şi mai unită, pe care suntem cu toţii chemaţi să o desăvârşim.

Fie ca amintirea Regelui Mihai I să rămână veşnică în inimile noastre!”

UPDATE 15.07 Şedinţa a început cu intonarea imnului naţional şi un scurt moment de reculegere. Preşedintele de şedinţă Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că va fi difuzat discursul ţinut în Parlament de Regele Mihai în 2011.

UPDATE 15.00 Invitaţii au sosit: Principesa Margareta, Klaus Iohannis şi Patriarhul Daniel. Şedinţa este condusă de preşedinţii celor două camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost convocat, luni, de la ora 15.00, în şedinţă solemnă dedicată omagierii Regelui Mihai, la şedinţă fiind anunţată şi participarea preşedintelui României, Klaus Iohannis.

Şedinţa solemnă va începe la ora 15.00 şi se va termina la ora 17.00, fiind programată să dureze două ore.

Patriarhul Daniel va participa, luni, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată Regelui Mihai

Patriarhul Daniel va participa, luni, la şedinţa solemnă dedicată omagierii Regelui Mihai, unde va ţine un discurs, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei Române.

"Părintele Patriarh va participa mâine la şedinţa solemna a Parlamentului pentru a vorbi despre personalitatea Regelui Mihai", a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

La şedinţă va ţine un discurs şi Principesa Margareta, potrivit reprezentanţilor Casei Regale a României.

Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au decis săptămâna trecută, miercuri, să convoace această şedinţă solemnă, la o zi după ce Casa Regală a făcut public anunţul privind decesul fostului suveran.

"Şedinţa va fi luni, începând de la ora 15.00. Am aprobat memorandumul referitor la această şedinţă, a celor care vor rosti alocuţiuni, în ordinea precăderii protocolului de stat", a declarat, miercuri, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit protocolului, atât preşedintele Klaus Iohannis cât şi premierul Mihai Tudose vor fi invitaţi să ţină discursuri cu această ocazie.

„Şedinţa solemnă comună va beneficia de prezenţa parlamentarilor români – senatori şi deputaţi, precum şi a invitaţilor de onoare: Preşedintele României, Primul Ministru al României, foştii preşedinţi ai României, Custodele Coroanei Regale, membrii Familiei Regale, membrii Guvernului României, Preafericitul Părinte Daniel – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai Academiei Române, parlamentari şi miniştri din Republica Moldova, coprul diplomatic acreditat la Bucureşti, alţi invitaţi”, se arată în memorandumul semnat de către preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Regele Mihai a încetat din viaţă, marţi, la ora 13.00, la reşedinţa sa din Elveţia, a anunţat Casa Regală a României.

Aeronava cu trupul monarhului va sosi în România miercurea viitoare, 13 decembrie, la ora 11.00, înmormântarea urmând să aibă loc pe 16 decembrie, la Curtea de Argeş.

Guvernul a aprobat, tot săptămâna trecută, şi Hotărârea prin care zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate zile de doliu naţional în memoria Regelui Mihai.

Citeşte şi: Alexandru Arşinel, transportat cu ambulanţa la Spitalul Universitar/ Şeful Serviciului de Ambulanţa: Pacientul acuza o durere toracică nespecifică