Şeful CJ Dolj: Proiectul UDMR doreşte să impună majorităţii regulile staliniste din 1958

Şeful administraţiei doljene, Ion Prioteasa (PSD), a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că o reorganizare administrativă a României se "impune", el afirmând că ultima reîmpărţire a teritoriului din 1968 era gândită pentru "desfiinţarea Regiunii Mureş", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"O reîmpărţire administrativă a României se impune după anii ’60, în care fusese făcută în sens invers, respectiv de la regiune se ajunsese la judeţ, din motive pe care le desluşim în aceşti ani şi mai bine, şi anume faptul că la vremea respectivă Ceauşescu avea în vedere într-un fel desfiinţarea Regiunii Mureş autonome maghiare”, a declarat preşedintele CJ Dolj.

El a apreciat că minoritatea maghiară ar vrea să impună majorităţii "o doleanţă prin care să se revină la regulile staliniste din anii 1958".

"Practic, în aceste zile concetăţenii noştri maghiari doresc să impună majorităţii o doleanţă a lor de care nu s-au despărţit niciodată în aceşti ani şi nici înainte de 1989 şi s-ar dori să se revină la regulile staliniste din 1958", a mai spus Prioteasa.

Preşedintele CJ Dolj susţine că prin proiectul de reorganizarea a României UDMR propune despărţirea Olteniei, lucru pe care "nu l-au reuşit nici sovieticii".

"Ne uităm că într-un proiect al lor (UDMR – n. r.), chiar este vorba de 16 regiuni în care judeţul Dolj ar fi împreună cu judeţul Olt şi cu judeţul Mehedinţi, adică Oltenia, care este formată din cinci judeţe, ar fi despărţită arbitrar în acest moment. Un lucru pe care n-au reuşit să-l facă nici sovieticii la vremea lor, nici austriecii, nici alte popoare care au mai trecut pe aici şi ar dori să îl facă maghiarii", a adăugat şeful CJ Dolj.

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare (macroregiunea V).