Şeful CJ Harghita va iniţia o dezbatere şi sondaje pentru a afla ce îşi doresc românii din judeţ

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă pe tema "Care ar fi avantajele Regiunii de Dezvoltare Ţinutul Secuiesc pentru locuitorii de etnie română din regiune?", că în luna iulie va organiza o dezbatere publică la care vor fi invitaţi toţi reprezentanţii românilor din judeţ.

"Vom organiza, în luna iulie, un forum, o dezbatere publică, în care vrem să avem o discuţie sinceră cu biserica română, cu primarii, consilierii din zona de nord, dar şi din Miercurea Ciuc. Acest dialog a lipsit, s-ar putea ca şi noi, politicienii maghiari, să fi făcut nişte greşeli care în urma dialogului s-ar fi putut ocoli, dar şi pe partea cealaltă ar trebui să găsim înţelegere", a spus Borboly Csaba.

Preşedintele CJ Harghita a afirmat că la dezbatere vor fi invitaţi şi politicieni şi analişti care au apărut, în ultima vreme, pe diferite canale de televiziune, dezbătând problema convieţuirii interetnice în judeţ, dar ca observatori, "pentru că nu ne trebuie opinia lor, dar ar trebui să vadă, cel puţin o dată în viaţa lor, care sunt problemele românilor şi maghiarilor din Harghita".

Borboly Csaba a anunţat că, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat un grup de lucru care va realiza sondaje, studii şi strategii pe termen lung ale judeţului Harghita, precum şi un sondaj de opinie în rândul românilor din judeţ, până la organizarea dezbaterii publice.

"Vrem să realizăm un sondaj de opinie în rândul românilor din Harghita, să vedem ce ar dori ei, dacă nu-i putem invita pe cei aproape 50.000 de români din judeţ, să realizăm un sondaj de opinie", a precizat Borboly Csaba.

Abordând subiectul reorganizării administrative, preşedintele CJ Harghita a afirmat că niciunul dintre proiectele propuse până în prezent nu este benefic României, ele promovând exemplul Americii Latine, care s-a dovedit în dezavantajul oamenilor.

Borboly a explicat că problema cea mai mare este că populaţia României este în majoritate rurală şi, conform acestor propuneri, ar fi dezavantajaţi oamenii din comune şi sate, pentru că super-judeţele sau super-regiunile se axează pe marile oraşe şi pe împrejurimile acestora.

"S-a văzut şi în America Latină, unde modelul a fost în dezavantajul oamenilor. Scopul şi obiectivul UE este acela să echilibreze nivelurile de dezvoltare, de trai între regiuni, fondurile sunt alocate în acele regiuni unde PIB-ul este sub 75 la sută din media europeană. Dacă facem super-judeţe, în câţiva ani vom plăti şi nu vom putea atrage. Fondurile sunt pentru dezvoltarea zonelor defavorizate. Nu înţeleg când un politician de la Bucureşti vorbeşte că un judeţ dezvoltat puternic trebuie să fie lângă unul nedezvoltat, este împotriva logicii finanţării. Nu cred că aceasta este voinţa populaţiei, să trăim în categorii subdezvoltate, în minimisuri, unde nu vom avea drepturi de a accesa fonduri europene. Cred că, politic, este greşit fiecare proiect PSD, PNL, PDL, pentru că aproape 70 la sută din populaţie va fi dezavantajată. Ce nu a reuşit Ceauşescu în anii comunismului, sistematizarea satelor şi a comunelor, nu trebuie făcut acum. Noi avem nevoie de sate şi comune, de oameni care trăiesc acolo, de sate şi comune bogate", a precizat Borboly Csaba.

El a detaliat că unele dintre judeţe au datorii foarte mari pe care, prin regionalizare, ar trebui să le plătească alte judeţe, care nu au contractat credite bancare şi nu datorează niciun leu.

"Unele dintre judeţele ţării au foarte multe datorii, pe care cineva în următorii 20-30 ani trebuie să le plătească. Miercurea Ciuc nu are niciun credit, dar Braşovul are cât de două ori Harghita, Covasna şi Mureş, atunci cine va plăti aceste datorii? Braşovul nu a atras fonduri europene, pentru că a luat credite şi a dezvoltat infrastructura, e mai simplu să mergi la bancă decât aşa cum a făcut Harghita, noi suntem primii la accesare din Regiunea Centru", a declarat preşedintele CJ Harghita.

Borboly Csaba consideră că în Harghita, Covasna şi Mureş convieţuirea între români şi maghiari a fost şi este "exemplară" şi că stările conflictuale au apărut doar atunci când "s-a ordonat de la Bucureşti".

"Cred că convieţuirea pe aceste meleaguri a fost exemplară, fără conflicte, am avut conflicte doar atunci când s-a ordonat şi a avut o susţinere din partea Bucureştiului. Cred că trăim bine şi trebuie să fim lăsaţi să trăim bine. Uniunea Europeană se bazează pe diversitatea culturală şi etnică, pe respect faţă de minorităţi", a afirmat Borboly.

Preşedintele CJ a atenţionat că politicienii maghiari au adus bani şi în zona de nord a judeţului, preponderent românească, chiar dacă, a spus el, parlamentarii români s-au dovedit dezinteresaţi.

"Dacă ne uităm la banii pentru zona nordică, ei sunt aduşi de politicienii maghiari; chiar dacă se face foarte mult fum, sunt ieşiri ale politicienilor români, parlamentarii UDMR aduc bani peste media naţională şi pentru zona de nord. Chiar dacă mulţi vorbesc de zona de nord, puţini fac ceva pentru acea zonă", a susţinut preşedintele CJ Harghita.

Întrebat dacă, în cazul în care propunerea de regionalizare a UDMR, cu Harghita, Covasna şi Mureş formând "Ţinutul Secuiesc" ar fi aprobată, românii ar fi constrânşi să vorbească limba maghiară, Borboly a afirmat bilingvismul este benefic şi pentru români şi pentru maghiari.

"Eu cred că este în avantajul lor (al românilor - n.r.) să vorbească limba maghiară; cred că şi pentru maghiari e în avantajul lor să înveţe limba română", a conchis el.