Şeful CNAS cere un audit al Curţii de Conturi, după inadvertenţele legate de numărul asiguraţilor

"Am decis, în calitate de preşedinte al CNAS, să cerem demararea unor acţiuni de audit şi de control de către Curtea de Conturi a României. Am luat această decizie ca urmare a observării neconcordanţelor între numărul de asiguraţi înscrişi, arătaţi de versiunea centralizată a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), şi listele cu pacienţi ale medicilor de familie raportate înainte de introducerea versiunii centralizate a sistemului informatic", a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, preşedintele CNAS, Lucian Duţă, precizând că cererea către Curtea de Conturi va fi făcută luni dimineaţă.

Acesta a spus că diferenţele cele mai mari au fost sesizate în Bucureşti, însă probleme de acelaşi gen au fost descoperite şi în alte judeţe ale ţării.

"Cea mai pregnantă asimetrie a fost observată la Bucureşti, unde figurează 1.600.000 de asiguraţi, deşi înainte de introducerea SIUI figurau ca fiind înscrişi peste 2,5 milioane de asiguraţi, a mai spus şeful CNAS, apreciind că introducerea SIUI "a oferit un semnal clar de fraudare".

Duţă s-a ferit să estimeze proporţiile fraudei, limitându-se la a cere o investigaţie "serioasă" din partea instituţiei statului, la finalul acesteia existând şi posibilitatea "sesizării organelor statului".

"Fenomenul fraudării listelor de pacienţi este semnalat şi de încercarea de discreditare a principalului instrument destinat contracarării acestuia. În presa ultimelor zile a fost publicat un presupus raport de audit intern realizat de CNAS asupra modului în care funcţionează SIUI. Despre acesta vreau să vă spun că este un document inexistent, fiind un material compilat din alte rapoarte interne trimise între CNAS şi CAS a Municipiului Bucureşti (CASMB)", a mai declarat Duţă.

Acesta a vorbit şi despre un alt tip de fraudă: aceea cu reţete pentru medicamente "extrem de scumpe", în special cele de oncologie. Potrivit lui Duţă, au existat situaţii în care au fost emise reţete pentru astfel de medicamente pe numele unor persoane decedate.

"Şi acest gen de fraudă poate fi stopat odată cu activarea tuturor instrumentelor cu care ne-am propus să operăm. Cardul de sănătate şi reţetele electronice vor face posibilă urmărirea foarte clară, cu ajutorul SIUI, a destinaţiei respectiveor medicamente. Ne vom putea asigura că ele ajung cu adevărat la bolnavi, la cei care au nevoie de ele", a spus Duţă, declarându-se din nou convins că scopul pentru care a fost creat SIUI, "acela de a obţine monitorizarea şi eliminarea totală a pierderilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate", va fi atins.

El a prezentat apoi o statistică după aproape o lună de folosire a variantei centralizate a SIUI. Astfel, în această perioadă au avut loc, printre altele, la nivel naţional, peste 270.000 de raportări ale angajatorilor, peste 260.000 de raportări de concedii medicale şi peste 10.000 de raportări ale farmaciilor.

Activitatea la CASMB şi la celelalte case de asigurări de sănătate din ţară a fost reluată în 17 ianuarie, după ce, în 13 ianuarie, fusese suspendată pentru remedierea problemelor apărute la Sistemul Informatic Unic Integrat, registrul unic al asiguraţilor, lansat în decembrie 2010.

CASMB a anunţat că data limită până la care se pot depune declaraţiile pentru Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este 27 ianuarie, indiferent de modalitatea de transmitere a documentelor.

Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS, lansat în 20 decembrie 2010, reprezintă baza pentru introducerea în 2011 a cardului naţional şi a fişei electronice şi permite legătura cu cei aproape 30.000 de furnizori din sistem.

Preşedintele CNAS preciza atunci că, înainte de implementarea SIUI, în evidenţele medicilor de familie figurau 27 de milioane de asiguraţi, iar după implementarea acestuia erau 19.583.979 de persoane.

Preşedintele Traian Băsescu, care a participat la lansarea SIUI, declara atunci că numai din ce a auzit din prezentare probează eficienţa acestui sistem.

"Înainte de introducerea sistemului, când adunai toţi pacienţii care erau înscrişi la medicii de familie, România avea 27 de milioane de înscrişi. Când s-a trecut la introducerea în baza de date, s-a constatat că sunt doar 19 milioane şi vreo 800.000. Şapte milioane... Fraudă! La fel ca la asistenţa socială, la fel ca la pensionaţii pe caz de boală, la fel ca în multe alte locuri", spunea atunci şeful statului.