Şeful CSM: Statisticile relevă faptul că unul din şase adulţi este implicat în procese

Totodată, marţi, preşedintele CSM - care a participat la dezbaterea "Întârzierile procesuale - posibile soluţii legislative sau administrative", organizată la Predeal, sub egida Societăţii Academice Române şi a British Embassy Bucharest - a apreciat că Legea micii reforme este "un exemplu aparent negativ" în ce priveşte adoptarea unor acte normative cu impact direct asupra justiţiei, în sensul în care în lipsa determinării şi măsurării efectelor posibile ale unor acte normative s-ar putea ca efectele dorite de legiuitor să nu aibă loc.

Preşedintele CSM a prezentat date statistice preliminare cu privire la efectele legii mici reforme (Legea 202/2010) în materie penală asupra gradului de încărcătură a completelor de judecată de la tribunale şi curţi de apel.

Legea în cauză s-a dorit a fi un element ce ar genera o celeritate accelerată a soluţionării cauzelor, dar şi o modalitate de unificare a practicii judiciare, a spus Dumbravă.

În esenţă, în materie penală s-au adus modificări de esenţă în competenţa tribunalelor şi curţilor de apel prin aceea că parte din cauzele de la tribunal au fost preluate în competenţă de către curţile de apel.

"Din analiza datelor statistice pe două luni în materie penală - respectiv lunile ianuarie şi februarie 2011 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010 - s-a făcut remarcată existenţa unei scăderi a numărului de dosare înregistrate la tribunale, cu 20,95%, în schimb s-a înregistrat o creştere foarte mare la curţile de apel în procent de 79,93% în condiţiile în care nu s-a avut în vedere, la intrarea în vigoare a acestei legi, şi un studiu de impact adecvat, în special în ce priveşte resursele umane", a arătat şeful CSM, precizând că "s-au degrevat tribunalele, în schimb au fost grevate cu cauze penale curţile de apel fără o justificare statistică şi nici prospectivă".

Preşedintele CSM a semnalat faptul că astfel de acte normative ar trebui să se bazeze pe realităţile sistemului judiciar şi, în acelaşi timp, pe o previziune a numărului de cauze relativ la schemele de personal ale instanţelor.

"Consecinţa lipsei unui studiu de impact, precum şi a lipsei previziunii consecinţelor are ca efect imediat o presiune suplimentară asupra curţilor de apel în cazul de faţă, care şi aşa cunosc o creştere accelerată a numărului de cauze nou înregistrate în anumite materii (litigii de muncă, comercial, contencios administrativ). Iar consecinţele se pot măsura direct în lungirea perioadei de soluţionare a cauzelor, cel puţin la curţile de apel, astfel încât s-ar putea ca efectul pe care şi l-a dorit legiuitorul, de accelerare a soluţionării cauzelor, să nu fie realizat - evident, o imagine exactă a efectelor acestei legi vor putea fi extrase la şase luni de la intrarea în vigoare a legii micii reforme", a mai spus judecătorul Dumbravă.

Potrivit sursei citate, justiţia are capacitatea şi putinţa de a participa direct la astfel de determinări şi măsurări în aşa fel încât, până la urmă, să fie benefic şi pentru justiţiabil, iar opinia publică să aprecieze în consecinţă elementele pozitive din adoptarea unor astfel de acte normative.

Nu în ultimul rând, preşedintele CSM a arătat că trendul ascendent de creştere a numărului anual de cauze nou înregistrate este mai mult decât îngrijorător, motiv pentru care este esenţial, mai mult decât oricând, ca autorităţile constituţionale să găsească împreună soluţii pentru a reduce acest număr alarmant de mare de cauze nou înregistrate.

Creşterea numărului nou de cauze la instanţe în anul 2010 este cu 16,16% mai mult decât în anul 2009 şi cu 23,48% faţă de anul 2008.

"Atâta timp cât justiţiabilii apelează la justiţie ca ultimă cale de apărare a drepturilor, aceştia trebuie să aibă acces la instanţe în care judecătorii au o încărcătură acceptabilă de dosare, încât să nu fie afectată calitatea actului de justiţie", a mai spus Dumbravă.

În acest context, judecătorul Horaţius Dumbravă a subliniat că justiţia este şi trebuie să fie un domeniu de importanţă naţională, mai ales în contextul condiţiilor de mai sus, arătând că toate instituţiile responsabile au datoria să colaboreze strâns în vederea pregătirii sistemului judiciar românesc pentru intrarea în vigoare a noilor coduri.

La dezbatere au participat judecători ai Curţii Constituţionale, membri ai CSM, judecători de la tribunale şi curţi de apel, reprezentanţi ai Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în România. Toţi participanţii s-au declarat preocupaţi de impactul dispoziţiilor din legea micii reforme şi de impactul noilor coduri ce ar urma să intre în vigoare asupra resurselor umane de la instanţe şi parchete, implicit asupra duratei de soluţionare a cauzelor.