Şeitan: România şi Franţa vor solicita împreună CE suplimentarea fondurilor pentru integrarea romilor

Şeitan a arătat că România are nevoie de suplimentarea celor patru milioane euro alocate de Comisie pentru proiecte de reintegrare a romilor, dorind să extindă proiectele care privesc această minoritate.

"Urmează să extindem gama acestor proicte, sumele necesare sunt mult mai mari decât patru milioane, motiv pentru care francezii au agreat ideea ca împreună să facem demersuri la UE să obţinem fonduri ceva mai mari împreună", a afirmat ministrul Muncii.

Franţa a repatriat voluntar, începând din 19 august, zeci de romi spre Bucureşti şi Timişoara, aceste repatrieri având loc în urma noilor măsuri de securitate decretate la sfârşitul lunii iulie de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Până în 26 august, 371 de romi români vor fi repatriaţi, potrivit cifrelor furnizate de către Guvernul de la Bucureşti.

Secretarii de stat Valentin Mocanu, responsabil de problemele romilor în relaţia cu Franţa, şi Valentin Fătuloiu, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, discută, la Paris, cu autorităţile franceze despre situaţia romilor repatriaţi.

Ministrul francez pentru Imigraţie, Eric Besson, a declarat, citat de AFP, că reuniunea de lucru consacrată problemei romilor a avut loc, miercuri, la Ministerul francez de Interne, cu participarea a doi secretari de stat români, şi s-a desfăşurat într-o "atmosferă constructivă şi amicală".

"Am evocat cooperarea în domeniul poliţiei şi aspectele sociale" ale "reintegrării cetăţenilor români" trimişi în ţara de origine, a declarat Besson, în urma întâlnirii la care au participat ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, şi secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche.

"Nu a existat nici un reproş făcut de români" Franţei, a adăugat Besson. "Vom coopera mai bine în domeniul reintegrării" românilor în ţara lor, a promis el, exprimându-şi dorinţa ca "autorităţile locale române să se implice mai mult".

Fătuloiu a declarat, la rândul său, că au existat "repatrieri voluntare" ale "cetăţenilor români" şi că "relaţiile" franco-române sunt, "de mai multe secole, excelente". Există un "dosar comun în 2010" în legătură cu care "nu se poate vorbi de tensiuni" între cele două ţări, a spus el.

"Avem nevoie să dispunem de o politică de reintegrare socială mai eficientă", a adăugat Fătuloiu. "Vom utiliza fondurile europene şi vom aplica o serie de măsuri de discriminare pozitivă", a precizat secretarul de stat.

"Această reuniune a permis confirmarea voinţei Guvernelor român şi francez de a gestiona mai bine fluxurile migratorii bilaterale, de a susţine consolidarea politicilor de integrare a populaţiilor defavorizate (...), precum şi de a acţiona în comun pentru a aprofunda cooperarea poliţienească", au anunţat miniştrii francezi implicaţi, într-un comunicat.

Eric Besson şi Pierre Lellouche vor merge în România la 9 şi 10 septembrie, potrivit comunicatului.

Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a acuzat Guvernul român că nu consideră o prioritate problema romilor şi că nu depune mai multe eforturi pentru integrarea lor, afirmând că "problema o reprezintă Guvernul român", relata France Info, în pagina electronică.

"Problema o reprezintă armonizarea cu Guvernul român: aceşti oameni sunt abandonaţi în natură şi se întorc în satele lor de origine în condiţii de mare sărăcie (...) Guvernul român trebuie să considere că este o prioritate naţională (...), să facă mai multe (...). Şi multe asociaţii din România susţin ceea ce spun", a declarat Lellouche.

Prima măsură anunţată de Pierre Lellouche la France Info a fost crearea unor dosare biometrice încă de luna viitoare, pentru a "împiedica pe oricine care primeşte un ajutor (pentru repatriere voluntară) să vină să primească un alt ajutor".

Pierre Lellouche susţine, de asemenea, acordarea unui ajutor pentru integrare de 3.600 de euro pe familie, pentru a lansa o mică afacere.

Nicolas Sarkozy anunţase la 30 iulie că taberele ilegale de romi din Franţa vor fi desfiinţate şi ocupanţii lor trimişi în România şi Bulgaria. El adăugase că unor infractori de origine străină le va fi retrasă cetăţenia franceză.

Preşedintele francez a fost ţinta a numeroase critici, atât din partea opoziţiei de stânga, cât şi din partea unor membri ai majorităţii sale de dreapta.

În străinătate, măsurile luate de Franţa au provocat criticile ONU, ale Consiliului Europei şi ale Vaticanului, în timp ce Comisia Europeană şi-a exprimat rezervele.

Franţa a repatriat peste 8.300 de români şi bulgari în ţara lor, începând din 1 ianuarie, şi rămâne hotărâtă să continue această politică, în pofida criticilor.

Aproximativ 15.000 de romi din state est-europene trăiesc în Franţa, unde ei beneficiază de regulile liberei circulaţii din cadrul UE, dar deseori ei locuiesc în tabere improvizate. După trei luni petrecute în Franţa, fără domiciliu sau surse de venit, ei ajung într-o situaţie de ilegalitate şi devin expulzabili.