Senatoarea PC Cristiana Anghel propune lege de graţiere a pedepselor de până la 2 ani de închisoare

Potrivit proiectului, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la doi ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amenda, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

De asemenea, iniţiativa prevede că se graţiază cu o treime pedepsele cu închisoarea între 2 şi 5 ani inclusiv, cu o pătrime pedepsele cu închisoarea între 5 şi 8 ani inclusiv, o jumătate pedepsele aplicate persoanelor care au împlinit 60 de ani, femeilor gravide, persoanelor cu copii în întreţinere cu vârsta de până la 5 ani inclusiv, cu jumătate pedepsele aplicate persoanelor care, conform certificatului medical, sunt diagnosticate cu boli incurabile în fază terminală.

În proiect se precizează că de aceste prevederi nu beneficiază recidiviştii şi cei care au săvârşit infracţiuni precum: omor, determinare sau înlesnire de sinucideri, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, rele tratamente aplicate minorului, uciderea sau vătămarea nou-născutului, proxenetism, lipsire de libertate în mod ilegal, act sexual cu minor, corupere sexuală a minorului, tâlhărie, tortură, represiunea nedreaptă, evadarea, nerespectarea regimului materialelor nucleare, incest, infracţiuni contra securităţii naţionale.

În expunerea de motive se arată că graţierea, act de clemenţă, este una dintre cele mai complexe şi interesante instituţii de drept penal, iar graţierea colectivă este un atribut care revine Parlamentului. "Graţierea reflectă imperativele umanismului şi este determinată de politica penală sau de raţiuni sociale faţă de anumite categorii de condamnaţi care nu reprezintă un pericol social ridicat.

În aceeaşi expunere de motive se mai arată că, potrivit rapoartelor anuale ale unităţilor din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, capacitatea legală de cazare este cu mult depăşită, numărul personalului insuficient, fiind practic dificilă realizarea programelor de reabilitare a comportamentului deţinuţilor, a programelor de reintegrare, a aplicării regimurilor diferenţiate în raport cu situaţia juridică, natura infracţiunii, durata pedepsei.

Iniţiatorarea precizează că statisticile arată că 81% dintre cele peste 3.000 de persoane graţiate colectiv în 2002, cel mai recent an în care Parlamentul a făcut un astfel de demers, s-au integrat în societate şi nu au mai săvârşit o nouă infracţiune. De asemenea, Anghel precizează că după anul 2000 mai multe state UE au adoptat legi sau decrete care privesc amnistia sau graţierea: Portugalia (2000), Belgia (2002), Italia (2006), Slovacia (2004 şi 2012), Cehia (2013), Malta (2013).

Iniţiativa a fost înregistrată la Senat, primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, pe 13 iunie. Pe 17 iunie proiectul a fost trimis pentru aviz la Consiliul legislativ, cu termen 17 iulie 2014, şi pentru punct de vedere la Guvern.

În Parlament mai există un proiect, din decembrie 2013, pe tema graţierii şi amnistiei, care a provocat reacţii în mediul politic, inclusiv din partea ambasadelor occidentale la Bucureşti. Acel proiect privind amnistia şi graţierea rămâne în dezbatere publică cel puţin până în toamnă, fiind respinsă, recent, solicitarea PNL de a fi introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei pentru respingere. Secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici a declarat, marţi, după şedinţa Biroului Permanent, că în această sesiune parlamentară nu va intra în dezbaterea Camerei proiectul de lege privind amnistia şi graţierea.

Şeful ANP, Claudiu Bejan, a declarat, joi, că s-a dovedit că amnistia şi graţierea nu au fost întotdeauna soluţii bune, arătând că în state europene, după o graţiere colectivă, multe persoane s-au reîntors în penitenciare şi că ar trebui pus accentul pe alternative la încarcerare.