Senatorul Marius Isăilă, cercetat pentru o nouă faptă de trafic de influenţă

Marius Isăilă a fost, luni, la Direcţia Naţională Anticorupţie, acesta refuzând precizeze care este motivul prezenţei sale în faţa procurorilor anticorupţie.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii anticorupţie au extins urmărirea penală în cazul senatorului Marius Isăilă şi îl acuză pe acesta de o a treia faptă de trafic de influenţă.

Potrivit surselor citate, după obţinerea unei declaraţii de martor în care se arăta că Marius Isăilă ar fi intervenit la persoane din cadrul Primăriei Sectorului 3, aceeaşi persoană a formulat un denunţ, în care ar fi arăta că Marius Isăilă s-ar face vinovat de trafic de influenţă.

Denunţătoarea ar fi spus că i-a împrumutat lui Ştefan Cristian Ene, fostul consilier al lui Marius Isăilă, suma de 25.000 de euro. Banii ar fi fost remişi lui Isăilă, care ulterior i-ar fi dat lui Ene. Pentru că Ene nu a putut să restituie împrumutul, acesta i-ar fi promis femeii că îi facilitează obţinerea de contracte de la Primăria Sectorului 3. În acest sens, Ene ar fi mers cu denunţătoarea la Primăria Sectorului 3, unde ar fi discutat cu angajaţi ai instituţiei, au precizat sursele citate.

Intermedierea influenţei s-ar fi făcut de către Marius Isăilă, au mai spus sursele citate.

Plenul Senatului a respins, în 2 iunie, arestarea preventivă a senatorului Marius Ovidiu Isăilă.

În aprilie, când DNA a cerut Senatului aviz pentru arestarea lui Marius Isăilă, acesta era acuzat de două infracţiuni de trafic de influenţă, ambele în formă continuată şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că solicitarea de arestare preventivă a lui Isăilă este justificată de faptul că au fost constatate "repetabilitatea actelor infracţionale, întinderea acestora în timp (2012 – 2014), modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor - prin folosirea/interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse urmare a traficării influenţei, modalitatea conspirată de a aborda discuţiile cu tematică infracţională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialog în şoaptă însoţit de gestică), precum şi încercările de a şterge urmele infracţiunilor prin redactarea unor contracte false care să creeze o altă aparenţă decât realitatea primirii unor sume de bani".

De asemenea, DNA spunea că Isăilă a încercat să afle date nedestinate publicităţii, despre posibile cercetări ce s-ar fi putut efectua faţă de persoana sa de către organele judiciare.

Procurorii precizau că Marius Isăilă a ocupat o serie de funcţii în sistemul public de finanţe, fiind director în Administraţia Financiară Sector 5, director adjunct al Direcţiei de Control din cadrul ANAF, şef serviciu în Ministerul de Finanţe, la Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE, pentru ca din decembrie 2012 să fie ales senator.

În 2012, Isăilă ar fi solicitat o mită de 200.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a controlului ANAF, el fiind la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor. Actualul senator PSD, alături de consilierul său Ştefan Cristian Ene, ar fi primit 180.000 de euro, în vreme ce un intermediar al mitei a obţinut 20.000 de euro din suma totală.

Intermediarul, Cătălin Cristescu, era comisar în cadrul Gărzii Financiare şi reprezenta legătura cu omul de afaceri Lucian Timofanovici, deţinător al firmei SC Dave Research SRL, potrivit anchetatorilor.

Ca urmare a faptului că situaţia controlului ANAF la firma omului de afaceri nu fusese rezolvată, dar şi sub pretextul că de fapt ar fi fost vorba de o nouă verificare asupra firmei, lui Timofanovici i s-ar fi solicitat o nouă sumă, de 150.000 de euro.

În iulie 2012, omul de afaceri a formulat un denunţ la DNA şi a pus la dispoziţia anchetatorilor inclusiv înregistrări ambientale.

Ulterior, procurorii au dispus interceptarea comunicărilor dintre Timofanovici şi Cristescu, intermediarul folosit de Isăilă şi Ene, în cursul cărora s-au confirmat plata mitei de 200.000 de euro, cât şi solicitarea făcută pentru o nouă sumă, de 150.000 de euro.

Supravegherea întâlnirilor dintre cei doi a fost realizată inclusiv prin mijloace audio-video, cu scopul pregătirii unui flagrant, însă în cele din urmă demersul a eşuat ca urmare a unei scurgeri de informaţii din cadrul DNA.

Intermediarul Cătălin Cristescu a fost pus sub învinuire, iar după aplicarea sechestrului şi începerea urmăririi penale, acesta a decis să colaboreze cu procurorii.

Ulterior, procurorii au reuşit, cu ajutorul lui Cristescu, să realizeze un flagrant, în martie 2014, când Ştefan Cristian Ene primea 20.000 de euro pentru ca senatorul Marius Isăilă să-i faciliteze câştigarea concursului pentru un post în Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.

În urma acestui flagrant, Ene a decis să colaboreze cu procurorii şi a confirmat infracţiunile în care au fost implicaţi atât el, cât şi senatorul Isăilă. De asemenea, fostul consilier al lui Isăilă a participat la operaţiuni de supraveghere în calitate de colaborator al DNA, redactând la solicitarea senatorului un contract de împrumut prin care Ene să şteargă urmele mitei de 20.000 de euro primită de la Cristescu.