Senatul a aprobat o lege pentru construcţia a cel puţin 50.000 de locuinţe sociale

Potrivit iniţiatorilor, un apartament cu două camere de 60 de mp, la preţul de 833 euro/mp ar urma să coste 50.000 de euro.

Construcţia de locuinţe ar urma să se realizeze prin obiective de investiţii publice promovate şi derulate de autorităţile administraţiei publice locale, cu finanţare din surse ale bugetului de stat, ale bugetelor locale şi din credite bancare pe termen lung, de circa 20 de ani, garantate de stat.

Potrivit iniţiativei legislative, terenurile destinate construcţiei de locuinţe sociale vor aparţine domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale şi vor fi puse la dispoziţie cu prioritate în acest scop de către autorităţile administraţiei publice locale.

Iniţiatorii au prevăzut ca pe aceste terenuri utilităţile şi dotările tehnico-edilitare să se realizeze prin obiective de investiţii promovate de consiliile locale.

Legea menţionează că pentru realizarea lucrărilor de infrastructură - alimentare cu apă, pietruiri de drumuri - obiectivele de investiţii pot fi cuprinse în programele specifice derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

În expunerea de motive se arată că garanţiile de stat vor fi acordate, în numele şi în contul statului, de un fond social de garantare a creditelor pentru locuinţe, care va fi înfiinţat prin hotărâre de Guvern. Pentru primul an de aplicare a acestei legi s-a propus ca plafonul de garantare să fie de 1,5 miliarde de euro, iar sursa de plată a garanţiilor să fie reprezentată de fondul de risc.

Legea menţionează că veniturile fondului social de garantare a creditelor pentru locuinţe se constituie din 0,25 la sută din impozitul pe tranzacţiile imobiliare, 3 la sută din valoarea tranzacţiilor imobiliare efectuate de Fondul Proprietatea şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, 2,5 la sută din valoarea taxei pentru emiterea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire, 3 la sută din taxa percepută de Inspectoratul de Stat în Construcţii, din alocaţii anuale de la bugetul de stat, din contribuţii ale Loteriei Naţionale şi din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice.

Locuinţele sociale construite, potrivit acestei legi, vor face parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi nu pot fi vândute.

Propunerea legislativă stabileşte că vor avea acces la aceste locuinţe, în vederea închirierii, persoanele şi familiile cu un venit mediul lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi persoanele evacuate în baza unor hotărâri judecătoreşti de restituire a proprietăţilor.

Iniţiativa mai prevede că nu vor putea beneficia de aceste locuinţe sociale persoanele care deţin în proprietate o locuinţă, au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuartie 1990, au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe sau deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.

Potrivit legii, chiria nominală va fi subvenţionată din surse ale bugetelor locale, astfel încât nivelul maxim al chiriei pentru locuinţe sociale să fie de 10/15 la sută din venitul net a locatarilor, respectiv din venitul cumulat al familiei.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 38 de voturi "pentru", o abţinere şi 36 de voturi "împotrivă", în pofida raportului negativ prezentat plenului de Comisia pentru buget, sesizată în fond cu iniţiativa legislativă.

Un punct de vedere similar a avut în cadrul dezbaterilor şi Tanszos Barna, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, care a susţinut că implementarea acestui program nu va avea efecte imediate şi că, în prezent, există programe similare care îşi produc efectele.

În replică, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care este unul dintre iniţiatori, a arătat că sectorul construcţiilor are nevoie de sprijin şi stimulente guvernamentale în condiţiile în care acest domeniu a prezentat o scădere de 30 la sută în anul 2010.

Iniţiatori ai acesti propuneri legislative sunt, printre alţii, Ecaterina Andronescu, Mircea Geoană, Victor Ponta, Ilie Sârbu, Ion Toma, Lia Olguţa Vasilescu, Nicolae Bănicioiu, Mircea Duşa, Cristian Dumitrescu, Viorel Hrebenciuc, Florin Iordache, Viorel Ştefan, Victor Surdu şi deputatul PC Bogdan Ciucă.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.