Sentinţa în cazul fostului procuror Ioan Berghezan, acuzat de corupţie, în 24 aprilie

Instanţa supremă va decide în 24 aprilie în cazul fostului procuror Ioan Berghezan, din Alba Iulia, judecat pentru că ar fi pretins 40.000 de euro pentru a interveni pe lângă colegi magistraţi, în sensul de a fi ridicată o măsură preventivă, astfel încât un condamnat să poată pleca în Germania.

Urmărește
401 afișări
Imaginea articolului Sentinţa în cazul fostului procuror Ioan Berghezan, acuzat de corupţie, în 24 aprilie

Sentinţa în cazul fostului procuror Ioan Berghezan, acuzat de corupţie, în 24 aprilie (Imagine: Shutterstock)

Fostul procuror Ioan Berghezan, acuzat de trafic de influenţă, şi avocaţii acestuia au cerut luni, judecătorilor Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ), achitarea magistratului pentru faptele imputate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), considerînd că acestea nu există, întrucât ar lipsi elementele materiale ale infracţiunii de trafic de influenţă.

Berghezan a susţinut că nu a pretins şi nu a primit de la denunţător niciun alt serviciu, decât că a încercat să-l ajute pe acesta să-şi găsească un avocat în Baroul Alba Iulia.

Berghezan a mai spus, în faţa completului de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că s-a simţit "umilit" şi că i-a fost aplicat un tratament "ce nu i se aplică niciunui criminal".

"Nu sunt vinovat de fapta reţinută în sarcina mea. De la o discuţie telefonică purtată cu Sorin Crivăţ, care mi-a spus «naşu», cei care îl ascultau şi care făceau cercetări într-un dosar vizând mafia de petrol, s-au gândit că au găsit şi Naşul. Ghinionul meu - la percheziţii, la Crivăţ, au găsit şi o fotografie în care eram eu cu el, iar pe spate era scris un număr de dosar. Nu ştiu ce era acel număr de dosar", a mai spus fostul procuror.

Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a criticat, în pledoaria sa, legalitatea mijloacelor de probă, referindu-se la interceptările convorbirilor telefonice, despre care acesta a spus că au fost făcute cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Mateuţ a explicat că autorizarea interceptărilor era de competenţa ICCJ, deoarece clientul său avea grad de procuror de curte de apel, iar în speţa de faţă autorizarea a fost dată de către judecătorie, ceea ce, în opinia lui, atrage nulitatea interceptărilor.

Avocatul a criticat şi modalitatea în care s-a făcut interceptarea convorbirilor ambientale, spunând că fostul procuror a fost provocat. Mateuţ a mai spus că denunţătorul Nicolae Matei a fost implicat nemijlocit în activitatea infracţională, motiv pentru care nu putea "sub nicio formă" să poată realiza interceptările ambientale audio-video.

Mateuţ a susţinut că suportul tehnic pe care sunt imprimate interceptările nu este cel original, motiv pentru care raportul de expertiză nu a putut formula concluzii certe cu privire la autenticitatea vocii lui Berghezan.

Tot la termenul de luni, a fost audiat expertul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, Gheorghe Pop, care a explicat că nu poate constata cu certitudine că vocea din interceptări este a lui Berghezan, pe motiv că expertiza a fost realizată pe baza unei copii după interceptările anchetatorilor.

În 10 aprilie 2008, procurorul Ioan Berghezan, de la Parchetul Curţii de Apel Alba-Iulia, a fost trimis în judecată de procurorii DNA Braşov pentru trafic de influenţă, el fiind acuzat că a primit eşalonat 40.000 de euro, promiţând că va interveni pentru ca unui condamnat să i se ridice interdicţia de a părăsi ţara.

Procurorii DNA susţin că, în perioada mai-iunie 2006, Berghezan "pe fondul demersurilor judiciare efectuate de către denunţător pentru aprobarea cererii de suspendare temporară a măsurii limitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate, ce formau obiectul unui dosar al Tribunalului Alba, a pretins şi primit în mod eşalonat suma totală de 40.000 euro".

Procurorii mai spun că bărbatul avea influenţă asupra unor colegi magistraţi, atât judecători, cât şi procurori, dar a şi lăsat să se înţeleagă, în discuţiile cu denunţătorul, că ar putea influenţa deciziile altora.

"Având influenţă şi lăsând să se creadă că are influenţă asupra mai multor magistraţi (judecători şi procurori) implicaţi în soluţionarea cererii, inculpatul a intervenit pe lângă aceştia în sensul pronunţării unei decizii judecătoreşti de admitere a cererii formulate", preciza DNA.

Demersul denunţătorului a fost chiar de succes într-o primă fază, astfel că, la 29 mai 2006, Tribunalul Alba a admis cererea acestuia, dispunând suspendarea temporară a interdicţiei de a părăsi ţara şi permiţându-i condamnatului să plece în Germania, în perioada 25 iunie 2006 - 25 septembrie 2006. Mai mult, magistraţii au decis să-i şi returneze celui vizat paşaportului.

O zi mai târziu, DNA a atacat decizia de la fond cu apel, însă magistraţii Curţii de Apel Alba-Iulia l-au respins. În 23 iunie2008 însă, în faţa instanţei supreme, la recurs, bărbatul nu a mai avut câştig de cauză, procurorilor fiindu-le admis recursul.

Berghezan a fost suspendat de CSM printr-o hotărâre a Secţiei de procurori din 21 februarie 2008.

Procurorii DNA au pus sechestru pe un imobil aparţinând inculpatului, pentru recuperea prejudiciul de 40.000 de euro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici