Sesizarea privind neconstituţionalitatea unor texte ale Legii ANI, iniţiată de un magistrat

Astfel, judecătoarea Lidia Bărbulescu a arătat că CSM a transmis Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) tabele cu magistraţii care şi-au depus în termen legal declaraţiile de avere şi de interese, publicate de altfel pe site-ul Consiliului, precum şi pe cele cu cei care au întârziat sau au omis să şi le completeze.

Potrivit şefului CSM, sunt 900 de magistraţi care au depăşit termenul legal de depunere a declaraţiilor de avere, unul dintre aceştia solicitând Consiliului să-şi exprime punctul de vedere cu privire la efectele deciziei Curţii Constituţionale 453 din 16 aprilie referitoare la articole din Legea 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.

În urma analizării cazului reclamat de magistrat, Bărbulescu afirmă că CSM a decis sesizarea Avocatului Poporului - aşa cum s-a întâmplat şi în alte situaţii - pentru a stabili dacă se impune sau nu ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate, în faţa Curţii Constituţionale, cu privire la articolul 10 - literele e şi f - care reglementează atribuţiile persoanelor desemnate cu implementarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere şi de interese privind asigurarea publicităţii acestora.

În opinia Lidiei Bărbulescu, oricare magistrat din cei 900 putea ridica excepţia de neconstituţionalitate în cazul în care ANI ar fi constatat o nelegalitate şi ar fi sesizat în acest sens Curtea de Apel.

Potrivit Legii ANI, orice acţiune de constatare a Agenţiei poate fi atacată în instanţă, respectiv la curtea de apel.

Şeful CSM s-a declarat surprins de amploarea care se dă unui demers constituţional, normal într-un stat de drept.

Într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX, Transparency International România subliniază faptul că asigurarea transparenţei instituţiilor publice şi a activităţii persoanelor care ocupă funcţii publice, precum şi protejarea vieţii private şi a datelor cu caracter personal ale acestor persoane, "reprezintă deopotrivă acte de normalitate într-un stat de drept, iar normele în vigoare trebuie să raspundă în egală măsură ambelor dimensiuni".

De aceea, TI România consideră justificată necesitatea de a proteja datele cu caracter personal ale magistraţilor, care fac obiectul declaraţiilor de avere, "prin mascarea adresei de domiciliul sau a altor elemente care ar putea permite identificarea domiciliului acestora la momentul publicării formularului declaraţiei".

În acest sens, TI solicită autorităţilor competente să se pronunţe în sensul menţinerii obligaţiei de a depune declaraţii de avere în formatul existent, însă publicarea acestora să se facă numai după ascunderea datelor cu caracter personal enunţate anterior.

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu "a constatat, cu regret, că, în pofida lipsei de progrese consistente înregistrate de CSM în mandatul Lidiei Bărbulescu, Consiliul este interesat mai degrabă de cum să blocheze activitatea ANI, decât să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene", potrivit Preşedinţiei.

Curtea Constituţională critică, într-un comunicat de luni, declaraţiile preşedintelui CSM, Lidia Bărbulescu, referitoare la neconstituţionalitatea completării şi publicării declaraţiilor de avere, susţinând că nu a primit până acum o sesizare în acest sens şi că nu s-a pronunţat pe acest subiect.