Sesizările Opoziției și a lui Iohannis pe Fondul Suveran de Investiții, miercuri pe masa CCR

Pe 15 iunie, grupul Partidului Naţional Liberal a depus o sesizare de neconstituţionalitate la Curtea Constituțională a României, privind proiectul de lege care înfiinţează Fondului Suveran de Investiţii.

"Între forma adoptată de Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, constatăm existenţa unor deosebiri majore de conţinut în privinţa modului în care se constituie aportul de capital în natură prin adăugarea în forma adoptată de camera decizională a 10 entităţi economice (dintre care 4 entităţi economice, antecitate, nu au fost avute în vedere nici în forma iniţială a legii şi nici după dezbaterea desfăşurată în Senatul României)", se arată în sesizarea depusă de PNL.

Sesizarea a fost semnată de 66 de deputaţi PNL.

Pe 15 iunie, și USR a anunțat că a contestat la CCR Legea de înființare a FSDI, sesizare care va fi dezbătută, miercuri, de plenul Curții. USR argumentează că a fost încălcat principiul bicameralismului în adoptarea Legii, prin faptul că forma proiectului adoptat de Camera Deputaților, for decizional, este cu mult diferită de cea adoptată de Senat. De asemenea, partidul condus de Dan Barna mai susține că sunt încălcate atribuțiile Parlamentului, prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție, deoarece înființarea operatorilor economici nu poate fi realizată prin lege adoptată de Legislativ, ci de către Executiv. Sesizarea a fost făcută de 51 deputați din USR, PMP și aleși neafiliați.

Totodată, USR mai arată în contestația depusă la Curtea Constituțională că FSDI are parte de tratament juridic privilegiat, pentru că Fondul este exceptat de la aplicarea a numeroase legi care au impact asupra operatorilor economici similari, iar acest lucru încalcă principiului egalității în fața legii, prevăzut la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

Pe 4 iulie, președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – S.A., susţinând că al astfel de decizie trebuie realizată printr-un act al administraţiei centrale, nu printr-o lege adoptată de Legislativ. Sesizarea de neconstituţionalitate formulată de şeful statului către judecătorii Curții cu privire la neconstituţionalitate Legii care înfiinţează FSDI are şapte puncte.

"Din faptul că statul are calitatea de unic acţionar pe toată durata existenţei FSDI, iar scopul înfiinţării FSDI este acela de a dezvolta şi finanţa din fonduri proprii şi din fonduri atrase proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfăşura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni trebuia realizată printr-un act al autorităţilor administraţiei publice centrale, iar nu prin lege", se arată în textul sesizării depuse de preşedintele Klaus Iohannis la CCR.

"Legea criticată este neclară şi sub aspectul lipsei oricăror menţiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia. De asemenea, în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond", mai argumentează şeful statului.

Iohannis critică şi lipsa de claritate reglementărilor privind stabilirea componenţie Consiliului de Supraveghere a FSDI.

"În ceea ce priveşte stabilirea componenţei Consiliului de Supraveghere, considerăm că textul este neclar. Pe de o parte, prin faptul că legea stabileşte doar unele criterii de selecţie („cel puţin următoarelor criterii de selecţie”), norma este lipsită de precizie şi impredictibilă, putând conduce inclusiv la interpretarea că ar putea fi completată prin acte infralegale. Pe de altă parte, nu sunt stabilite criterii obiective de evaluare a îndeplinirii condiţiilor privind „expertiza în domeniul financiar bancar” şi „experienţa adecvată complexităţii activităţii specifice FSDI, atât individual, cât şi la nivel colectiv”", arată preşedintele în document.

Iohannis susţine în sesizarea legii criticate că termenii de alegere a componenţei Consiliului de Supraveghere sunt generică, iar reglementările referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.

"Termenii sunt generici şi lasă loc arbitrariului în aplicarea acestor criterii. În acest context, prevederea de la alin. (7) al aceluiaşi articol, ce vizează modul de îndeplinire a mandatului, precum şi sancţiunea în cazul neîndeplinirii obiectivelor din mandatul acordat este la rândul ei neclară şi susceptibilă de a crea arbitrariu în aplicare, întrucât sintagma „măsuri corespunzătoare” este impredictibilă, aceste măsuri nefiind enunţate. Astfel, legiuitorul trebuia să stabilească o direcţie de prevenţie ex-ante, iar nu o politică de sancţionare ex-post", potrivit sursei citate.

Referitor la sintagma „în administrarea societăţilor la care FSDI este acţionar majoritar, FSDI va avea în vedere şi strategiile sectoriale guvernamentale”, preşedintele României susţine că felul în care e formulată încalcă Constituţia şi riscă să afecteze interesul naţional în activitatea economică a companiilor.

"În măsura în care unicul acţionar al FSDI este statul, iar FSDI exercită şi calitatea de acţionar în cadrul societăţilor de la care a preluat acţiunile deţinute de statul român, considerăm că acest caracter de simplă recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie întrucât riscă să pună în pericol/afecteze protecţia intereselor publice naţionale în activitatea economică desfăşurată de societăţi comerciale în cadrul cărora statul este acţionar majoritar", se arată în document.

Iohannis critică şi prevederile referitoare la capitalul social al FSDI format din pachete de acţiuni şi din aport numerar în valoare de 9 miliarde de lei.

"Astfel, din analiza conţinutului Anexei nr. 1 rezultă că în cadrul FSDI au fost incluse şi companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poşta Română, CE Oltenia). Dincolo de faptul că din lege nu rezultă care sunt criteriile după care au fost selectate companiile incluse în Anexa nr. 1, în ceea ce le priveşte pe cele care înregistrează pierderi, considerăm că acestea nu pot participa la finanţarea FSDI decât prin vânzarea pachetelor de acţiuni. Or, în această situaţie statul pierde controlul acestor companii, unele dintre acestea făcând parte din ramuri naţionale strategice, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 135 alin. 2) lit. b) şi d) precum şi ale art. 136 alin. (3) şi (4) din Constituţie. Aşadar, prin raportare la dispoziţiile constituţionale menţionate, soluţia legislativă este de natură să afecteze interesul naţional în activitatea economică", explică sursa citată.

În opinia şefului statului, transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

La articolul 10 al Legii de înfiinţare a FSDI este prevăzut că după înmatricularea Fondului Suveran de Investiţii, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care "ar conduce la situaţia în care un act de natură legislativă ar putea fi modificat printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor a unei societăţi pe acţiuni, în conformitate cu Legea nr. 31/1990".

Iohannis mai face referire şi la prevederea legată de dividentele companiilor care nu mai revin statului român, ci devin venituri nefiscale ale FSDI.

Șeful statului mai critică în sesizarea la CCR şi exceptarea renumunerării membrilor Consiliului de Supraveghere şi Directoratului, prevăzute la art. 12, spunând că asemenea excepţii riscă creeze tratament juridic diferenţiat.

Parlamentul a adoptat, pe 7 iunie, proiectul care înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care va include 33 de companii de stat. Acţionarul acestuia va fi statul român, iar capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.

Proiectul iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori PSD şi ALDE are ca scop dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înfiinţării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Legea a fost trimisă de către Parlament spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis pe 16 iunie.