Obezitatea este în continuă creştere în ţările industrializate şi este o problemă de sănătate publică din cauza bolilor asociate şi a relaţiei sale strânse cu diabetul zaharat.
Cel de-al 82-lea Congres al Asociaţiei Americane de Diabet s-a încheiat recent, iar printre subiectele discutate „chestiunea obezităţii” a dominat scena datorită necesităţii extinderii perspectivelor de tratament la o populaţie mai largă, regândind astfel abordarea tratamentului diabetului zaharat.
Scăderea în greutate este acum considerată serios ca obiectiv principal al tratamentului. Obezitatea este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca o „acumulare anormală sau excesivă de ţesut adipos, în special de ţesut abdominal, care implică un risc pentru sănătate”.
Greutatea este cel mai simplu element care defineşte întotdeauna starea patologiei într-un mod optim. O revizuire recentă a literaturii ştiinţifice, apărută la începutul anului 2022, ne aminteşte că o scădere în greutate de cel puţin 10-15% poate schimba cu adevărat evoluţia bolii diabetice, provocând o ameliorare sau, în unele cazuri, chiar remisie, dacă este obţinută într-un stadiu foarte incipient (de obicei în primul an de diagnosticare a diabetului).
De obicei, intervenţia asupra alimentaţiei şi stilului de viaţă, chiar dacă este intensivă, sunt eficiente doar la 2 din 10 pacienţi. Rezultatele chirurgiei bariatrice sunt bune, însă nu pot fi oferite tuturor, datorită complexităţii şi riscurilor operaţionale. Noutatea vine din SUA, unde au sunt aprobate 5 molecule.
Una este orlistat, care acţionează asupra absorbţiei grăsimilor, alte 3 sunt liraglutida, semaglutida şi tirzepatida. Ultima moleculă a înregistrat o scădere în greutate de până la 11% după 40 de săptămâni, la subiecţii cu diabet.
În concluzie, deşi promiţătoare, medicamentele singure încă nu reuşesc să reducă greutatea corporală cu 15%, aşa că intervenţiile multidisciplinare rămân necesare.