Sfântu Gheorghe: Circa 20.000 de maghiari, aşteptaţi la protestul în cazul Colegiului "Székely Mikó"

Manifestarea, organizată de bisericile istorice maghiare, va începe la ora 11.30, cu bătaia clopotelor, oamenii fiind aşteptaţi să se adune în faţa bisericilor, de unde vor porni într-un marş spre centrul oraşului, iar în faţa Colegiului "Székely Mikó" va fi amenajată o scenă.

De la ora 12.00 se vor adresa protestatarilor preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, episcopul-vicar al Bisericii Reformate Kató Béla, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, episcopul reformat Pap Géza, arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jakubinyi György, episcopul unitarian Bálint Benczédi Ferenc, episcopul Bisericii Evanghelice Luterane, Adorjáni Dezső, episcopul reformat Csűry István, europarlamentarul Tőkés László.

Protestul, la care organizatorii aşteaptă sosirea a aproximativ 20.000 de maghiari din toată Transilvania, se va încheia cu adoptarea unei declaraţii.

Manifestarea, denumită "Ziua Dreptăţii", este organizată de bisericile istorice maghiare, cu susţinerea formaţiunilor politice maghiare şi a organizaţiilor civice, potrivit organizatorilor scopul acesteia nefiind acela de a se pune presiune asupra justiţiei, ci de a protesta faţă de o "nedreptate" şi de a atrage atenţia asupra faptului că această decizie ar putea fi un precedent periculos ce poate duce la renaţionalizarea oricărui imobil restituit legal cultelor religioase.

De aproape două luni, un grup de protestatari, în frunte cu un preot reformat, participă zilnic la un miting de două ore în faţa Colegiului "Székely Mikó".

Totodată, a fost creată o pagină de internet cu scopul informării opiniei publice despre cazul "Székely Mikó", unde petiţia online a fost semnată de 7.500 de persoane în doar trei săptămâni, cărora li se adaugă peste 6.000 de persoane care au semnat formulare distribuite cu ocazia diferitelor evenimente.

În paralel, şi Biserica Reformată a iniţiat o acţiune de strângere de semnături care vor fi transmise tuturor forurilor internaţionale pentru respectarea drepturilor omului.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, declara, în urmă cu câteva zile, că manifestaţia de protest va fi o demonstraţie a "forţei" comunităţii maghiare din Transilvania, edilul menţionând că la miting va fi prezentat un document ce va fi adresat ulterior forurilor europene.

El a afirmat că nu este de acord cu cei care susţin ipoteza potrivit căreia comunitatea maghiară este manipulată sau cu cei care afirmă că prin această manifestaţie se fac presiuni asupra justiţiei, adăugând că este vorba despre "un mijloc democratic şi civilizat de exprimare".

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara, în 18 august, că aşteaptă ca maghiarii să dea dovadă de o solidaritate puternică în 1 septembrie.

"Aştept o solidaritate puternică din partea comunităţii maghiare, şi nu numai, fiindcă este vorba despre un caz care, dacă nu suntem atenţi şi dacă justiţia nu e atentă, s-ar putea crea un precedent periculos, o renaţionalizare a proprietăţilor care au fost naţionalizate de comunişti şi care au fost retrocedate în anii '90 şi după 2000", spunea Kelemen.

Conducerea PCM Covasna îi îndemna pe maghiari să participe în număr cât mai mare la protest, ocazie cu care să manifesteze şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

"Considerăm că ar trebui să fie mai mult decât un protest privind Colegiul «Székely Mikó». Trebuie să fie o manifestare şi pentru autonomie, trebuie să protestăm şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc", afirma preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef.

Pe de altă parte, prefectul de Covasna, Codrin Munteanu, spunea, la sfârşitul lunii iulie, că tema "renaţionalizării" de către statul român a clădirii în care funcţionează Colegiul "Székely Mikó" este "falsă" şi riscă să creeze în mod artificial tensiuni sociale.

Potrivit acestuia, nu se pune în discuţie preluarea acestei clădiri de către statul român, singurele alternative fiind retrocedarea către Eparhia Reformată din Ardeal sau trecerea în proprietatea Colegiului "Székely Mikó", lucru care va fi stabilit de instanţa de judecată.

La rândul său, preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, susţinea, într-o conferinţă de presă, că nu este de acord cu liderii UDMR care şi-au propus să scoată sâmbătă mii de oameni în stradă pentru a protesta faţă de o sentinţă care mai are şi alte căi de atac.

"Probabil că nu au argumente legale pentru recurs şi de aceea recurg la acţiuni publice de presiune asupra justiţiei", afirma Horia Grama.

Procurorii DNA Braşov i-au trimis în judecată, în decembrie 2010, pe Marko Attila-Gabor, în prezent secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave.

Procurorii au stabilit că, în 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999.

Potrivit procurorilor, cei trei acuzaţi au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat.

Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuţiilor celor trei inculpaţi în cadrul comisiei, având competenţe în privinţa examinării legalităţii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susţinerea cererilor şi de adoptare a deciziilor în concordanţă cu aceste documente, susţineau procurorii.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzaţii au prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.

Recent, magistraţii Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Marosan Tamas a fost, de asemenea, condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi acuzaţie, instanţa stabilind în cazul acestuia un termen de încercare de cinci ani. Pe perioada termenului de încercare, Clim trebuie să respecte o serie de interdicţii şi obligaţii stabilite de instanţă, între acestea să nu poarte arme sau să nu săvârşească noi infracţiuni.

Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.

Decizia instanţei buzoiene nu este definitivă.

Recursul în acest caz va fi judecat la Curtea de Apel Ploieşti, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie.