Tehnica se bazează pe un tip de mişcare oculară numită sacadă. Unul dintre primele semne ale Alzheimer-ului este o lentitudine şi o inexactitate subtilă în aceste mici ajustări ale globilor oculari. De obicei, echipamentele necesare pentru a urmări aceste mişcări sunt greu de utilizat, dar cercetătorii consideră că microfoanele amplasate strategic ar putea capta mişcările prin detectarea vibraţiilor generate de acestea.
Un grup de cercetători condus de inginerul Rachel Bouserhal de la École de Technologie Supérieure din Canada şi de neurocercetătorul Chris Niemczak de la Dartmouth College din Statele Unite va testa această metodă pe 35 de pacienţi cu Alzheimer pentru a evalua eficienţa acesteia.
„Mişcările oculare sunt fascinante, deoarece sunt unele dintre cele mai rapide şi precise mişcări din corpul uman, depinzând atât de abilităţi motorii excelente, cât şi de funcţionarea cognitivă”, spune inginerul Arian Shamei de la École de Technologie Supérieure.
Cercetătorii cred că latenţa sacadică are potenţialul de a deveni un instrument de diagnostic timpuriu pentru Alzheimer, care să fie deopotrivă ieftin, non-invaziv, nedureros şi accesibil persoanelor. Echipamentele de urmărire oculară nu sunt întotdeauna portabile sau accesibile, astfel că cercetătorii au căutat o altă opţiune: tehnologia „hearable”.
„Este un dispozitiv ce se poartă pe ureche, care are microfoane interne ce captează semnale fiziologice ale corpului”, explică inginerul Miriam Boutros de la École de Technologie Supérieure. Mişcările ochilor, inclusiv sacadele, generează vibraţii microscopice în timpan. De obicei, aceste vibraţii nu sunt percepute de oameni, deoarece corpul şi creierul le filtrează, însă un microfon sensibil le poate detecta.
Pentru a testa acest concept, cercetătorii vor echipa 35 de pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer sau cu un declin cognitiv uşor şi 35 de persoane sănătoase cu dispozitive de urmărire oculară şi hearables.
Se speră ca descoperirile lor să contribuie la dezvoltarea unui instrument portabil, care nu doar să ajute la diagnosticarea mai timpurie a Alzheimer-ului, ci şi la monitorizarea progresului bolii. În plus, deoarece latenţa sacadică nu este specifică doar Alzheimer-ului, acest principiu ar putea fi aplicat şi în cazul altor boli.
Echipa şi-a prezentat cercetările la cea de-a 187-a întâlnire a Societăţii Acustice din America.