Şi-au îmbrăcat cele 300 de păpuşi în costume populare din 46 de sate

Valea Hârtibaciului, care se întinde din Bărcuţ, localitate aflată la hotarul dintre judeţele Braşov şi Sibiu, până în satul sibian Mohu, numără 46 de sate, iar prin munca a doi foşti dascăli au ajuns să fie prezente în minunata lume a păpuşilor, precizează Consiliul Judetean Sibiu.

Veşmintele şi obiectele tradiţionale ale hârtibăcenilor alcătuiesc o colecţie impresionantă, unică în felul său, începută în urmă cu peste 25 de ani.

Practic, aproape 300 de păpuşi sunt îmbrăcate întocmai ca locuitorii Văii Hârtibaciului, celei căreia sibienii îi spun „Valea Verde” datorită cadrelor naturale spectaculoase care însoţesc călătorii de-a lungul ei.

„Armata” de păpuşi este flancată de numeroase obiecte vechi de prin gospodăriile celor 46 de sate: mobilier, farfurii pictate, blidare, carpete, ştergare, perii, tablouri, furci de tors şi chiar un război de ţesut.

Maria şi Mircea Drăgan şi-au dedicat întreaga viaţă predatului, fiind profesori de matematică, respectiv, de limba română. Din anul 2000, pe când locuiau în oraşul Agnita, au decis să colecţioneze costume populare de pe Valea Hârtibaciului, atât româneşti, cât şi săseşti.

„Era păcat că majoritatea ajungeau să fie mâncate de molii sau să fie aruncate la gunoi. Saşii au plecat în masă, lăsând în urma lor lucruri care spuneau multe despre identitatea lor culturală. Am reuşit să salvăm câteva”, spune Mircea Drăgan, cel care a luat la pas toate satele de pe Valea Hârtibaciului strângând costume populare şi diverse obiecte decorative sau meşteşugăreşti.

Pasionat de obiceiurile şi istoria acestor locuri, fostul profesor de limba română şi-a publicat cercetările în trei volume, iar alte două culegeri de folclor au văzut lumina tiparului tot prin munca pe care a început-o în 1967, imediat după absolvirea facultăţii.

Maria Drăgan a muncit mult pentru a îmbrăca cele aproape 300 de păpuşi, cărora le-a croit costume transformate din cele primite de la vecini, prieteni sau cumpărate din satele hârtibăcene. Cea mai dragă îi este prima păpuşă a colecţiei, căreia i-a făcut un costum tradiţional din satul ei natal, Săsăuş,: „Îi spunem „Femeie cu velitoară”, acoperământ pe care-l purtau femeile măritate. Este îmbrăcată cu o ie cu pui peste cot şi mânecă cu fodori, cătrinţă, cheptar şi fustă cu ciucuri. Pe umăr poartă o pereche de straiţe în care este un mătăuz, adică un buchet de busuioc pe care, odinioară, mireasa îl arunca în ziua nunţii peste casa socrilor, iar cel care îl prindea era răsplătit cu băutură din belşug”.

În casa din Sibiu a soţilor Drăgan se află un veritabil muzeu al Văii Hârtibaciului. Până acum 4 ani, colecţia s-a aflat în Agnita însă, alături de cei doi fii ai familiei, foştii dascăli s-au decis să se mute la Sibiu, pentru a le fi aproape copiilor şi nepoţilor.

Aşa se face că într-o casă de pe Calea Guşteriţei, aproape de Râul Cibin, câteva păpuşi privesc din geam, cu ochi senini, trecătorii: „Întotdeauna suntem bucuroşi de oaspeţi, mai ales de copii. Ei sunt cei ce trebuie să ştie despre cum se îmbrăcau bunicii şi străbunicii lor, sau care erau obiceiurile satului de odinioară. Îi aşteptăm cu drag”, spun cei doi foşti profesori ajunşi bunici.

Energic, Mircea Drăgan are deja un nou proiect: „Vreau să scriu o carte despre locuitorii de odinioară ai întregii Văi a Hârtibaciului, despre vremurile când se trăia cu frică de Dumnezeu şi cu ruşinea faţă de ceilalţi oameni dacă făceai ceva greşit. Acestea au fost valorile după care s-au ghidat odinioară oamenii acestor locuri”.