Şi totuşi, avem cadru legal pentru doborârea dronelor. De ce ne amăgesc politicienii şi militarii?

Legea privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României, 283/2021, a fost modificată astfel încât să includă dronele în rândul ameninţărilor la adresa securităţii şi să stabilească metode de contracarare a acestora, se arată pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Ce spune legea

Astfel, la articolul 15 (Personalul Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armă şi poate folosi dispozitivele militare din dotare, după caz, pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, în următoarele cazuri:) alineatul (1), după litera g) s-a introdus o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins: împotriva dronelor şi a echipamentelor radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil.

La articolul 16, după alineatul (5) s-au introdus două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins: În cazul folosirii armelor sau a dispozitivelor militare împotriva dronelor, focul se execută până la oprirea sau imobilizarea acestora. În cazul folosirii dispozitivelor militare împotriva echipamentelor radioelectrice care sunt utilizate pentru comanda la distanţă a dronelor, acţiunea se execută până la îngreunarea utilizării sau neutralizarea acestora.

Articolul 21 face referire clară la utilizarea de către Forţele Aeriene a armamentului împotriva dronelor ostile şi în  zonele restricţionate - zona de graniţă unde cad acele drone a fost declarată zonă restricţionată! „Personalul din cadrul Forţelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armamentul de bord în scopul asigurării pazei şi apărării obiectivelor militare ori securităţii zonelor militare restricţionate, în conformitate cu regulile de angajare autorizate.”

Totodată, articolul 32 s-a modificat şi cere Ministerului Apărării Naţionale să stabilească prin ordin de ministru procedurile referitoare la aplicarea acestor prevederi.

În acest caz, declaraţiile şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, referitoare la lipsa unei baze legale, ar putea fi direcţionate direct la MApN, care ar trebui să elaboreze acel ordin de ministru şi să ajusteze şi celelalte legi cerute de liderul militar.

„Până nu se modifică legi precum cea a Apărării, de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, cea privind regimul armelor şi muniţiilor, Armata nu are libertatea deplină de a folosi armamentul pe timp de pace, în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie,” declara pe 1 februarie generalul Gheorghiţă Vlad la un interviu pentru Europa Liberă.

Au fost cel puţin patru cazuri în care drone, cel mai probabil ruseşti, au intrat pe teritoriul nostru şi unele au explodat. Ultima, cea din judeţul Brăila, a fost şi cea mai departe de zona de graniţă. În urmă cu trei săptămâni, o dronă a zburat nederanjată 23 de km pe teritoriul României şi a căzut la 8 km de oraşul Brăila.

De fiecare dată, autorităţile române s-au bâlbâit când a venit vorba să comunice public despre aceste incidente şi nu au încercat niciodată să doboare dronele.

Ultimul incident a avut loc miercuri deasupra Bazei militare de la Kogălniceanu, când Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că o dronă, cel mai probabil comercială, a survolat în apropierea turnului de control al aeroportului şi a sesizat Parchetul Militar.